Numai opt la sută din zecile de sortimente de cârnați, analizați într-un studiu de specialiștii Asociației Pro Consumatori nu conțin aditivi alimentari. În compoziția celor peste o sută de tipuri analizate intră substanțe chimice, conservanți, ba chiar și soluție de dezghețare a… drumurilor (clorură de calciu).
Citeşte şi: Poliţiştii lui Cojan au scos lumea în stradă! Experiment incredibil pe o întreagă arteră din Timişoara
În plus, cele mai multe dintre aceste produse conțin arome pentru modificarea gustului sau pentru a lăsa impresia că au fost afumate, arată realizatorii studiului care face parte din Campania națională de informare și educare ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”.
Tehnici de mascare a calității îndoielnice
”Cârnații din oferta actuală mai sunt suspectați de tehnici de mascare a unei calități îndoielnice: se folosește carne separată mecanic fără să fie remarcat acest lucru, deși normele impun producătorilor rigori în această privință”, arată prof. dr. Ion Schileru, unul dintre autorii studiului citat.
Puțină carne, multe ingrediente, unele ascunse
”Cârnații din oferta comună au puțină carne (30-40 la sută) și multe ingrediente, precizate sau ascunse: subproduse de abator, apă, soia, numeroși aditivi care au rosturile lor, adică să coloreze, să mențină nuanța și aspectul turgescent (umflat) cât mai mult timp, să prevină procesul de oxidare a compoziției, să inhibe procesele de degradare, să creeze și să mențină gustul plăcut și aroma îmbietoare, folosindu-se termeni de specialitate cu ar fi: polifosfați, sulfiți, nitrați, antioxidanți sau glutamați”, avertizează studiul realizat de specialiștii Asociației Pro Consumatori.
Acțiuni violente asupra sănătății
”Ca și în cazul altor produse alimentare, consumatorii trebuie să fie atenți la cumpărarea cârnaților, care au uneori efecte violente asupra sănătății, ca urmare a unor trăsături specifice: tocătura trasă în membrane este un mediu prielnic pentru dezvoltare de bacterii periculoase atunci când condițiile de igienă în fazele de producție-manipulare-transport-păstrare sunt necorespunzătoare; chiar și natura materiilor prime (amestecul de carne și celelalte ingrediente) prezintă riscul purtării unor germeni periculoși încă din faza pregătirii pentru prelucrare”, atrage atenția prof. dr. Ion Schileru.
Produsele ieftine, cele mai periculoase
”Riscurile sunt mari îndeosebi în cazul produselor de calitate mediocră, ieftine. Chiar dacă sunt inofensive din punct de vedere al încărcării microbiene, calitatea slabă a materiei prime și mulțimea de aditivi care se folosesc la realizarea lor îi fac periculoși din punct de vedere chimic pentru organismul uman. Este necesar să se știe că etichetele menționează ingredientele conținute în ordinea cantitativă din rețetă iar acest fapt oferă suficiente informații pentru ca un client să aleagă între a consuma mai mult și periculos ori mai puțin, dar sigur și sănătos,” susține prof. dr. Ion Schileru.
Cancer de colon
Potrivit cercetărilor medicale recente, o persoană care consumă zilnic aproximativ 50 de grame de cârnat prezintă un risc cu circa 20 la sută mai ridicat de a dezvolta cancer de colon, susțin experții APC. Conform acestora, dovezi științifice care arată creșterea incidenţei cancerului de pancreas în urma consumului de carne procesată.
Chimicale din belșug
”Din păcate, cârnații comercializați în hipermarketuri și în magazinele producătorilor de produse din carne, cu mici excepții, nu mai au nimic din consistenţa, savoarea, gustul şi elementele nutritive ale acestui tip de produs aşa cum era fabricat în urmă cu câteva decenii. Dintr-un preparat cu o structură consistentă, care se obţinea numai din cărnuri de porc, oaie, capră și vită de calitatea I, slănină de porc, condimente naturale şi sare, astăzi, cele mai multe tipuri de cârnați conțin carne separată mecanic, proteină animală, extracte vegetale, hidrolizate proteice, fibre sau uleiuri vegetale, amidon, soia, apă şi chimicale… din belşug”, susține conf. dr. Costel Stanciu, preşedinte Asociației Pro Consumatori.
Cârnat tradițional cu monoglutamat, caragenan și nitrit
”La alegerea unui tip de cârnați trebuie avute în vedere atât cantitatea de carne din respectivul produs, cât şi principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi și acizi grași saturați, dar și conținutul de sare. Recomand evitarea acelor sortimente de cârnați care au în compoziție aditivi alimentari, precum monoglutamatul de sodiu, caragenanul, carminul și nitritul de sodiu”, a adăugat conf. dr. Costel Stanciu.
