Masa tradițională de Paști, aproape jumătate din salariul minim net pe economie

Majoritatea românilor au decis să-și petreacă Sărbătorile Pascale acasă, chiar dacă pentru bugetari și nu numai e o mini-vacanță care începe cu Vinerea Mare (26 aprilie) și se sfârșește cu Ziua Muncii (1 Mai). Conform unui sondaj realizat de un furnizor de credite de pe piață, peste 84 la sută dintre cei chestionați (1.588 de respondenți) spun că nu vor pleca de Paști, în timp ce trei sferturi au spus că vor sta acasă și de 1 Mai.

Comparativ cu anul trecut, numărul celor care preferă să petreacă acasă a crescut cu peste 20 de puncte procentuale. Principala cauză a acestui fapt o reprezintă cheltuielile mai mari din acest an, în ciuda faptului că pentru anumite categorii de angajați, veniturile au crescut în ultima perioadă.

Circa 40 la sută dintre respondenți au declarat că prețurile la cazare au crescut comparativ cu anul trecut. În plus, și alimentele sunt mai scumpe. Un calcul făcut în piețele timișorene arată că doar coșul pentru masa de Paști ajunge la echivalentul a o sută de euro, adică aproape jumătate din salariul minim net pe economie (1.263 lei).

Un ou costă un leu, iar o carcasă de miel, peste 300 de lei

În timp ce prețul la carnea de miel se menține la un nivel similar cu anul trecut (în jur de 25 de lei pe kilogram), prețurile verdețurilor de sezon sunt ridicate având în vedere că la sfârșitul lunii mai, acestea nu mai pot fi considerate trufandale, cum erau anul trecut când Paștile au fost sărbătorite mai devreme. Astfel, în Piața 700 din Timișoara, o legătură mică de pătrunjel, mărar sau leurdă costă un leu, în timp ce salata verde costă trei lei bucata.

Ceapa verde se vinde cu 1,5 lei pentru trei fire, iar usturoiul proaspăt, la doi lei. ”Am cumpărat leuștean cu un leu. Anul trecut am dat șase lei pentru o legătură mică pentru că atunci Paștile a fost mai devreme. În schimb un ou costă acum un leu”, ne spune doamna Ștefania, o gospodină aflată la cumpărături. Pentru familia sa, compusă din două persoane, aceasta a cheltuit deja 300 de lei pentru masa de Paști, urmând ca la sfârșitul acestei săptămâni să mai dea 200 de lei pentru ultimele pregătiri.

”Am cumpărat jumătate de carcasă de miel, cu organele necesare pentru prepararea drobului. Am ales un miel mai mare, pentru că cei foarte mici au un gust mai puternic de oaie, iar carnea e mai grasă. În total, carnea de miel a cântărit 8,5 kilograme pe care probabil o voi porționa pentru a găti de două ori, la Paști și în Duminica de Rusalii. Am luat caș proaspăt puțin sărat cu 24 lei kilogramul, telemea de oaie – la același preț – și brânză dulce (20 de lei kilogramul).

De asemenea, am mai cumpărat 30 de ouă, un pic de smântână, câteva sute de grame de cașcaval de oaie, la fel șuncă-jambon și virșli. Per total a fost mai scump decât am cheltuit anul trecut pentru Paști. În supermarketuri, produsele sunt ceva mai ieftine, dar de o calitate inferioară.

Ce iei de la piață are alt gust, altă consistență, iar alimentele îți oferă sățietate mult mai repede, astfel că vei consuma o cantitate mai mică, comparativ cu ce se găsește în magazin. Astfel, dacă tragi linie, ai aceleași cheltuieli, dar sărbătorile au alt gust”, spune timișoreanca.

Potrivit acesteia, prepararea pascăi și a cozonacului, achiziționarea verdețurilor proaspete și a băuturilor vor mări bugetul aferent mesei de Paști. ”Voi vopsi ouă atât cu coji de ceapă, cât și cu vopsea din comerț, dar cheltuielile sunt de ordinul câtorva lei. Pentru pască, iau brânză dulce, unt, ouă, lapte, drojdie. Am calculat că pentru pască și cozonac mai cheltui 50-60 de lei cu ingredientele. Mai iau apă, o sticlă de vin, una de lichior pentru musafiri, ridichi, salată verde, verdețuri. Cu toate astea, mai scot din buzunar 200 de lei, ajungând la un total de 500 de lei pentru masa de Paști… Două persoane, o sută de euro!”, spune doamna Ștefania.

Prețul solicitat de firmele de catering pentru masa de Paști este de aproximativ tot 500 de lei.

Oferta cuprinde zece ouă roșii vopsite natural în coji de ceapă (48 de lei), drob de miel (0,80 kilograme la 70 de lei), ciorbă de miel cu leuștean (2,5 litri la 66 de lei), miel la cuptor cu salată de cartofi cu leurdă (un kilogram din fiecare 149 de lei) și platou rece (opt ouă roșii, șuncă de casă, caș de oaie, drob de miel, cârnați prăjiți, ceapă verde, ridichi, măsline – 200 de lei).

Cât sunt dispuși să cheltuie românii?

Conform sondajului realizat de un furnizor de credite, aproape un sfert dintre români au redus bugetul cheltuit cu ocazia sărbătorilor pascale, în timp ce jumătate au declarat că vor cheltui aceeași sumă ca anul trecut. Conform cercetării de piață, aproape 44 la sută dintre români spun că au un buget de sub 500 de lei pentru sărbătorile de Paști, doar 14 la sută dintre ei au unul care depășește 1.000 de lei.

O mare parte din sumă merge către bunătățile pentru masa de Paști – peste 66 la sută vor cheltui între 100 și 500 de lei. Puțin peste 13 la sută dintre ei spun chiar că bugetul pentru masa de Paști este sub 100 de lei și doar trei la sută plănuiesc să cheltuiască peste 1.000 de lei.

Cum bugetul pentru sărbători nu este foarte mare, cheltuielile sunt drămuite cu atenție. Astfel că 35 la sută dintre români nu cumpără de obicei cadouri de Paști sau au renunțat să mai facă asta. Cei care totuși au pus bani deoparte pentru, își îndreaptă atenția mai mult spre familie și copii.

Prețurile, ajustate în funcție de cerere și ofertă

Prețurile relativ ridicate comparativ cu majoritatea salariilor, coroborate cu risipa de timp și de efort pe care o presupune mersul la piață fac ca foarte mulți timișoreni să se adreseze supermarketurilor, mai ales că acestea oferă și carne de miel la caserolă cu un gramaj mai mic.

Este motivul pentru care fermierii și producătorii prezenți în piețele timișorene susțin că își vor ajusta prețurile în funcție de cerere și ofertă.

”De Paștile catolic să zic că am vândut bine. Sperăm că săptămâna aceasta să fie și mai bine. Dacă luăm în calcul cheltuielile pe care le-am avut, rezultă că munca noastră nu se mai regăsește în preț”, spune Maria Roman, o fermieră din Dudeștii Noi, aflată la târg cu miei și brânzeturi. În sectorul de legume-fructe, prețul este infuențat în mai mare măsură și de samsari.

”Vin samsarii dimineața și îți propun să vinzi toată marfa la jumătate de preț. Eu nu pot face asta, am muncit mult. De unde credeți că au ei roșii în perioada asta, când ale mele din solar se coc de Sfinții Constantin și Elena. De câștigat, nu câștig mare lucru. Piața e foarte slabă!

Nu mai sunt clienți. De când cu magazinele, am rămas doar doi producători din Biled în piață, din 30 câți am fost în urmă cu câțiva ani.

Nici eu nu știu dacă voi mai continua la anul, că atunci când trag linie, rămân cu… mai nimic. Ne-au îngropat supermarketurile astea”, spune un producător de legume din Biled.

Atenţie la carnea de miel!

Preşedintele Comisiei de Agricultură din cadrul Consiliului Judeţean Timiş, medicul veterinar Narcis Bobic, face câteva precizări pe care crescătorii de animale sunt obligaţi să le respecte.

„În primul rând trebuie să ne asigurăm că mieii au fost sacrificaţi într-unul dintre centrele temporare. Acestea trebuie sa respecte condiţiile generale şi specifice de igienă, bunăstare a animalelor şi gestionare a subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman, stabilite de legislaţia sanitară-veterinară.

În acest punct de comercializare şi sacrificare vor putea fi vânduţi şi tăiaţi numai miei crotaliaţi, ce trebuie să fie însoţiţi de toate documentele sanitar-veterinare impuse de legislaţia în vigoare.

Sacrificarea mieilor destinaţi consumului familial în perioada premergătoare Sarbătorilor Pascale se va face numai în centrele de sacrificare temporară şi în abatoarele autorizate din punct de vedere sanitar-veterinar din judeţul Timiş.

Carnea de miel obţinută în centrele de tăiere provizorii va fi comercializată atât la faţa locului cât şi în halele agroalimentare autorizate sanitar-veterinar aparţinţnd de primăriile respective, fiind interzisă comercializarea în unităţile de vânzare cu amănuntul înregistrate sanitar-veterinar”.

Adresele centrelor temporare pentru sacrifcarea mieilor din judeţul Timiș, care funcţionează în perioada 15-28 aprilie, între orele 7-17, sunt: Remetea Mare, nr. 183, proprietar Graur Luminiţa; Colonia Bulgară nr. 280, proprietar Cornea Mircea; Gad nr. 175, proprietar Hinsa Simion Constantin; Colonia Bulgară nr. 24, proprietar Hinsa Dumitru; Igriş, nr. 137, proprietar Farcaş Leon; Valcani nr. 430, proprietar Dulău Vasile; Cadar, nr. 13, proprietar Zeic Stelan; Ivanda, nr. 366, proprietar Banciu Maria; Duboz nr. 24, Hinsa Mihai; Iecea Mare nr. 327, proprietar Danuleţiu Daniela; Pădureni nr. 50, proprietar Ogirtin Ovidiu; Chişoda nr. 5, proprietar Mînzat Floare; Sanandrei, nr. 58, proprietar Bija Nicolae; Becicherecu Mic, nr. 469/c, proprietar Răduţiu Gheorghe; Percosova, nr. 11, proprietar Taban Ionică; Becicherecu Mic, nr. 4, proprietar Salcu Nicolae; Uliuc, nr. 21, proprietar Radu Elena; Unip, nr. 1, proprietar Vulc Maria; Dragșina, nr. 129, proprietar Șerb Culiță; Jebel, nr. 58, proprietar Mateu Flavia; Foieni nr. 515, proprietar Moldovan Ioan; Bărăteaz nr. 8. proprietar Nicoară Ioan; Săcălaz, nr. 302, proprietar Suingiu Gabriel; Piaţa Făget, proprietar Primăria Făget; Comloşu Mare, nr. 1233, proprietar Lal Paraschiva; Şemlacu Mare nr. 56, proprietar Bîrsan Pavel.

Articol scris de:
DANA ISTRAT
SILVIU FLORESCU

0 Comments

No Comment.