„Mai avem nevoie și de iarbă…” Primăria Timișoara cumpără terenuri intravilane pentru a amenaja noi parcuri și spații verzi

parcuri timisoara

Prezenţa spaţiului verde a devenit o obligaţie pentru oamenii care doresc să aibă un trai decent, care doresc să aibă un aer curat, iar în țările europene există norme stricte în această privință. Numeroase oraşe din România nu respectă norma de 26 de metri pătrați de spațiu verde impusă de UE, care este chiar mai mică decât cea propusă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), de 50 de metri pătraţi pe cap de locuitor.

Unele capitale europene, precum Stockolm sau Londra, deţin 83 şi, respectiv, 64 de metri pătraţi pe cap de locuitor. În România, Braşovul este oraşul din ţară cu cei mai puţini metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, doar cinci. La capătul opus se situează Slobozia, cu peste 40 mp de spaţiu verde la fiecare locuitor.

Nu vedem Pădurea Verde din cauza copacilor

La ora actuală, în Timișoara ar exista 17-18 mp de spațiu verde pentru fiecare locuitor, ceea ce sună ciudat pentru o urbe care a purtat, pe vremuri, cu mândrie, titlul de „orașul florilor” sau „al parcurilor”.

Cu câțiva ani în urmă, pentru a salva situația, între spațiile verzi ale Timișoarei au fost incluse și 500 de hectare din Pădurea Verde, iar în acest mod media s-a îmbunătățit simțitor, ajungându-se la 38 mp pe cap locuitor. Pădurea, însă, este situată în extremitatea nord-estică a orașului, practic, în afara lui.

„Spații verzi doar pe hârtie”

În categoria „spații verzi” sunt încadrate și anumite fâșii înguste de pământ, situație care nu-l încântă deloc pe primarul Timișoarei. „Vreau să mai cumpărăm terenuri intravilane, pentru a amenaja noi parcuri, noi spații verzi în oraș. Nu putem să tot construim totul și să ne sufocăm în oraș. Eu vreau să avem cât mai multe insule de verdeață. Sunt împotriva îndeplinirii indicatorilor de suprafață verde prin fâșii înguste de teren. Acestea sunt spații verzi doar pe hârtie, în realitate ele nu ne ajută cu absolut nimic, ba dimpotrivă, afectează negativ mediul, pentru că pe ele urcă mașinile, iau pământul și îl duc pe carosabil, iar acesta devine noroi când plouă și praf când este uscat. Suprafața verde trebuie să fie una adevărată, care să poată fi întreținută și de care să ne putem bucura”, consideră Nicolae Robu.

„Ăia iau și ei un salariu ca să se uite pe niște cifre”

Edilul este de părere că „nu trebuie să umblăm cu șmecherii ca să îndeplinim indicatorii. Trebuie să-i îndeplinim pe fond, pentru că ne asigurăm spațiul verde pentru o mai bună calitate a vieții noastre, a celor care muncim și trăim aici și nu pentru cei cărora le raportăm câți metri pătrați de suprafață verde avem. Ăia iau și ei un salariu ca să se uite pe niște cifre. Dar noi trăim aici, noi suntem cei ce avem nevoie de aer cât mai bun, de un ambient care și ca aspect, și ca funcționalități, evident, să ne dea cât mai multă satisfacție”.

Planuri mărețe

Cumpărarea de terenuri este o idee a conducerii primăriei, dar, deocamdată, nu s-a ajuns la punerea ei în practică și nici la identificarea unor suprafețe. Ideal ar fi ca terenurile aflate în proprietatea statului român, prin diverse ministere, să treacă în cea a municipalității, dar politica din ultimii ani a demonstrat că astfel de decizii se iau foarte greu sau deloc. Cetățenii consideră, însă, că municipalitatea este vinovată pentru maidanele pline de bălării din oraș.

„De ce să stea acele terenuri din Calea Lipovei, de exemplu, în paragină, să se dezvolte pe ele ambrozia, să se înmulțească șobolanii, să crească tot felul de buruieni pe acolo și, bineînțeles, să avem și o imagine negativă a orașului?”, întreabă, retoric, Robu.

Cetățenii dau vina pe primărie, dar legea nu permite cheltuirea banilor publici pentru întreținerea terenurilor care nu îi aparțin. Chiar și așa, cu fâșiile de spațiu verde încălecate de mașini și cu terenuri buruienoase, primarul urbei de pe Bega a mai declarat: „A apărut recent în presă un clasament al orașelor din România după parametrii de mediu. Timișoara stă cel mai bine dintre orașele mari, mai bine ca Bucureștiul și ca Clujul”.

La nivelul municipalității există planuri de înființare a unor noi suprafețe împădurite. Zonele vizate ar fi pe partea de vest a Begăi, de la stația de epurare până la centură și între Bega și drumul spre Săcălaz, precum și circa 50 de hectare în zona căilor Aradului, Lipovei și Torontalului, dar, chiar dacă ar începe mâine împădurirea, abia generațiile viitoare vor avea parte de beneficii.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

One thought on “„Mai avem nevoie și de iarbă…” Primăria Timișoara cumpără terenuri intravilane pentru a amenaja noi parcuri și spații verzi

  1. Pe Calea Lugojului prietenul lui Robu a construit benzinarie in intersectie in loc Primaria se amenajeze un parc macar pe portiunea de teren proprietatea Primariei
    La intersectia C.Lipovei cu II dela brad s-a construit un mastodont fara pic de verdeata desi in planuri aparea ca pe spatiul respectiv va exista o cladire si spatiu verde. Trotuarul nu mai exista oamenii sint nevoiti sa mearga pe sosea
    Robu sa mai taca din gura cu minciunile lui ca 99% din populatia Timisoarei nu mai crede in minciunile lui Robu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *