O localitate timişeană se află la o azvârlitură de băţ de oraşul Vârşeţ, şi pe vremea când traficul cu Serbia înflorea, era o comună prosperă. Acum, localitatatea s-a schimbat şi pare pustie. Totuşi, oamenii locului preferă să meargă şi astăzi la cumpărături în oraşul vecin.
Stând de vorbă cu o femeie, aceasta ne-a mărturisit: „Până la Vârşeţ sunt aproape 15 kilometri, iar mezelurile la sârbi sunt făcute după vechile reţete, fără E-uri. De aceea şi gustul lor este mult mai bun. Chiar şi fructele sunt mai aromate”.
Cum până la Timişoara drumul e mult mai lung, cei mai mulţi localnici din Moraviţa aleg Serbia pentru cumpărături. Chiar şi pentru a petrece o seară plăcută la un restaurant, ţara vecină rămâne o opţiune, pentru preţurile moderate pe care le practică sârbii.
Faceți niște afirmații fără nici un fundament: „Mezelurile sunt mai gustoase, iar fructele, mai aromate”.
Parcă până la supermarketul Auchan din șagului e vreo distanță,dar prostia la noi în România este foarte mare. Dacă ar ști prostănacii ce E-uri folosesc sârbii în produsele lor așa zis ”tradiționale”,n-ar mai cumpăra acele porcării.
Daca ai sti tu ce otravuri folosesc romanii in mezeluri,ai fugi la sarbi