Legende urbane timişorene: ”Societatea de luntrișoare” (foto)

regatta club

Reprezentanţii Muzeului Naţional al Banatului le propune împătimiţilor de istorie locală să afle detalii despre o nouă legendă urbană a Timişoarei, aceea a … ”Societăţii de luntrişoare ”.

”În 1864 ia ființă <<Kahnverein>> (Societatea de luntrişoare). Deşi Timișoara făcea parte din Imperiul Austriac, <<Societatea de luntrişoare>> este socotită prima asociaţie de canotaj de pe actualul teritoriu al României. În 1870, organiza concursuri pe Bega, care din 1880, s-au transformat în adevărate campionate anuale locale.

Întrecerile cu ambarcațiuni începuseră să se dezvolte în mediul universitar englez încă din secolul al XVIII-lea, iar primul club de canotaj din lume, Leadner Club, lua ființă în 1818. În plus, din 1852, în Statele Unite, se desfășura, anual, celebra regată Harvard-Yale.

Era în firea lucrurilor ca patinatorii şi canotorii să fuzioneze (1886) în Societatea <<Regata>> – prima din România, care în 1910 şi-a ridicat un club superb pe malul Begăi (astăzi Facultatea de Hidrotehnică).”

În marea majoritate a lucrărilor de specialitate, înființarea <<Societății de luntrișoare>> de la Timișoara e concomitentă cu nașterea canotajului în România. Unele surse susțin însă că, încă din anii 1850, se organizau Regatele de la Sulina, la inițiativa viceconsului englez, aceste întreceri aflându-se sub patronajul Comisiei Europene a Dunării. Era vorba de curse cu bărci și baleniere cu două, patru sau șase rame, pe distanțe de 1.000 și 2.500 de metri.

CITEŞTE ŞI: Un alt instrumentist bănățean renumit a luat calea veșniciei

Timișoara a dat sportivi de prim rang României pentru concursurile internaționale. Dintre participanții la Jocurile Olimpice, de-a lungul vremii, îi amintim pe Aurora Pleșca (argint în 1984, la Los Angeles, cu echipajul de opt rame cu cârmaci), Maria Macoviciuc (bronz în 1976, la Montreal, cu echipajul de patru rame cu cârmaci) sau Ladislau Lovrenschi, cârmaci în echipajele de 2+1 ale României la patru ediții ale Jocurilor Olimpice, totalizând un bronz, în 1972, la Munchen, și un argint, în 1988, la Seoul”, precizează specialiştii din cadrul MNaB.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

One thought on “Legende urbane timişorene: ”Societatea de luntrișoare” (foto)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *