Într-o facultate din Timișoara se promite “cercetare de avangardă”, dar un profesor care se îmbracă în Moș Crăciun este mai apreciat de șefi decât un cercetător vizibil pe plan internațional
Cu câteva luni în urmă, pe 3 aprilie, una dintre facultățile Universității Politehnica Timișoara (UPT) își inaugura noul sediu, comunicatul de presă care anunța acest lucru având următorul final: “Acest eveniment deosebit marchează un nou început pentru Facultatea de Chimie Industrială și Ingineria Mediului, reiterând angajamentul Universității Politehnica Timișoara către inovație, excelență educațională și cercetare de avangardă”.
Nu știm exact ce se înțelege prin “cercetare de avangardă” în Facultatea de Chimie a UPT (noua denumire este Facultatea de Inginerie Chimică, Biotehnologii și Protecția Mediului, însă în articol vom folosi varianta scurtată), dar am aflat că unul dintre angajații acesteia, cu o activitate științifică desfășurată inclusiv în laboratoare de cercetare ale unor prestigioase instituții occidentale și concretizată în articole publicate în reviste internaționale de calibru, este marginalizat în respectiva facultate.
Ne referim la doamna dr. ing. Erika Reisz, șef de lucrări în cadrul Departamentului Chimie Aplicată și Ingineria Compușilor Anorganici și a Mediului (CAICAM), ajunsă într-o situație ingrată cu puțin timp înaintea începerii anului universitar 2024/2025, situație care, însă, își are punctul de plecare în toamna lui 2020.
În septembrie 2020, după pensionarea reputatului profesor Corneliu Davidescu (decedat, din păcate, în vara trecută), directorul de la acea vreme al Departamentului CAICAM, Mircea Dan (actual decan al Facultății de Chimie Industrială), a introdus în norma dr. ing. Radu Ardelean (șef de lucrări care preda la secția Ingineria Produselor Alimentare – IPA) unul dintre cursurile profesorului Davidescu, pe care acesta le ținea la secția Inginerie Chimică – IC.
Colega lui Ardelean, Erika Reisz (care ținea ore la secția Ingineria Mediului – IM), i-a solicitat la acel moment directorului departamentului să-i introducă și ei în normă unul dintre cele patru cursuri rămase după pensionarea profesorului Davidescu (Structura și Proprietăţile Moleculelor, Chimie Fizică I, Chimie Fizică II, Chimie Fizică Aplicată), însă cererea dumneaei a fost respinsă de Mircea Dan.
Ca urmare, în acel an universitar, 2020/2021, cele patru cursuri aflate în discuție au avut următoarea distribuire: Radu Ardelean – două (unul în normă, altul la plata cu ora), la anul II Inginerie Chimică, Erika Reisz – unul la plata cu ora, la anul II Inginerie Chimică, și pensionarul Corneliu Davidescu – unul la plata cu ora, la anul III Inginerie Chimică.
Apoi, înainte de începerea următorului an universitar, 2021/2022, în luna septembrie 2021, directorul departamentului CAICAM i-a transferat Erikăi Reisz cursul de Chimie Fizică pe care Radu Ardelean îl ținea la Ingineria Produselor Alimentare de la debutul în carieră, astfel încât norma didactică a lui Ardelean cuprindea din acel moment numai cursuri la anul II Inginerie Chimică, cea mai stabilă secție a facultății, cu studenții cei mai buni.
Asta deși anterior, într-o discuție informală purtată cu directorul de departament, în acel septembrie 2021, Erika Reisz îi solicitase lui Mircea Dan ca ea și colegul Ardelean să rămână fiecare cu vechile cursuri, cele de la Ingineria Mediului, respectiv, Ingineria Produselor Alimentare, iar cursurile de la Inginerie Chimică să fie împărțite echitabil între cei doi. Așa cum arătam mai sus, decizia lui Mircea Dan a fost cu totul alta.
Sesizare către Comisia de Etică a UPT
Considerând că redistribuirea cursurilor rămase la secția Inginerie Chimică după pensionarea profesorului Davidescu a fost făcută incorect și discriminatoriu de către șeful de departament, Erika Reisz s-a adresat, în 20 decembrie 2021, Comisiei de Etică a Universității Politehnica, reclamând, printre altele, și modalitatea de stabilire a normelor didactice de către șeful de departament.
Toate aspectele prezentate până acum în acest articol, dar nu numai, au fost cuprinse și în sesizarea adresată Comisiei de Etică a UPT de către doamna Reisz.
Vă dezvăluim, în continuare, și alte situații aduse la cunoștința membrilor Comisiei de Etică în decembrie 2021:
“1. Domnii Mircea Dan și Radu Ardelean sunt prieteni.
2. Domnul prof. dr. ing. Davidescu dorește ca domnul Radu Ardelean să preia cursurile dumnealui din motive de <continuitate>, domnul Radu Ardelean urmând să predea după cursurile domnului Davidescu, în timp ce eu aș preda în stilul meu.
În anii în care domnul prof. dr. ing. Davidescu a fost prorector al UPT, aproximativ jumătate din cursurile dumnealui au fost ţinute de domnul șef de lucrări dr. ing. Radu Ardelean (n.r. – în perioada 2006-2020), eu refuzând să fac acest lucru pentru că aveam propriile mele obiective profesionale. Întrucât domnul ș.l. dr. ing. Radu Ardelean nu a primit bani de la domnul prof. dr. ing. Davidescu în acești ani, acum urmează să fie recompensat prin faptul că i se lasă moștenire aceste cursuri la cea mai bună și stabilă secţie a Facultăţii de Chimie Industrială și Ingineria Mediului. (n.r. – sublinierea ne aparține).
3. Şeful de departament a introdus în norma de bază a domnului conf. dr. ing. Narcis Duțeanu un curs de Chimie Fizică Aplicată (n.r. – este vorba de cursul susținut, cu un an înainte, 2020/2021, la plata cu ora, de profesorul pensionar Corneliu Davidescu), iar în norma mea – lucrări de laborator de Chimie Fizică Aplicată. Menţionez că domnul Duțeanu nu a ţinut niciodată nici un laborator, seminar sau curs la niciuna din disciplinele de la Chimie Fizică. În schimb, eu predau din 2006 materia de la Chimie Fizică Aplicată în cadrul cursului Chimie Fizică 2 de la Ingineria Mediului. În concluzie, domnul șef de departament este dispus să introducă în norma oricui ore de curs de Chimie Fizică la secţia de Inginerie Chimică, numai în norma mea – nu (…)
4. Solicit (…) compararea activităţii mele știinţifice cu cea a domnului ș. l. dr. ing. Radu Ardelean pentru a vedea dacă avantajele de care s-a bucurat în ultimii 2 ani, de când prietenul dumnealui este șef de departament, sunt justificate sau nu”.
Apărarea are cuvântul
Solicitat de către Comisia de Etică să prezinte un punct de vedere vizavi de aspectele prezentate de către doamna Reisz, directorul departamentului CAICAM de la acel moment, Mircea Dan, a formulat un răspuns din care redăm pasajele elocvente:
“În cadrul Consiliului Departamentului CAICAM s-a prezentat și analizat implicarea cadrelor didactice la diferite acțiuni organizate la nivelul departamentului/facultății/universității (promovare a ofertei educaționale a facultății în rândul elevilor, organizare concursuri, simpozioane, conferințe, activități de tutoriat, coordonare proiecte de diplomă și lucrări de disertație, coordonare practică studenți de la licență și master, elaborare orar, participare în comisia de admitere).
S-a constatat că d-na ș. l. dr. ing. Erika Reisz în anul universitar 2021-2022 nu s-a implicat în asemenea activități, iar în anul universitar 2020-2021 a participat la predarea unei ședințe de 2 ore în cadrul programului de meditații gratuite la chimie oferit elevilor de clasa a XII-a pentru pregătirea examenului național de Bacalaureat (…) Într-una din ședințele Consiliului Departamentului CAICAM din luna septembrie 2021, înainte de elaborarea statelor de funcțiuni pentru anul universitar 2021/2022, dnul prof. dr. ing. Petru Negrea a propus introducerea cursurilor de Chimie Fizică I și II de la Inginerie Chimică în norma dnului ș. l. dr. ing. Radu Ardelean, pornind de la implicarea cadrului didactic numit și experiența acestuia în domeniul respectiv, un plus fiind faptul că de mulți ani acesta este tutore al studenților din anul II – Inginerie Chimică.
Consiliul departamentului a fost de acord cu propunerea dnului prof. dr. ing. Petru Negrea. Decizia a fost asumată de directorul de departament, prin alocarea celor 2 cursuri în norma cadrului didactic respectiv începând cu anul universitar 2021-2022 (…) Faptul că în norma dlui conf. dr. chim. Narcis Duțeanu a fost alocat cursul de Chimie Fizică Aplicată are la bază pregătirea profesională a cadrului didactic (absolvent al specializării de Chimie Fizică a Universității din Pitești). Pe de altă parte, anexează norma didactică a d-lui conf. dr. chim. Narcis Duțeanu din anul universitar 2016/2017, din care rezultă că acesta a susținut ore de laborator (4 ore de laborator alocate conform normei la disciplina Chimie Fizică 2 IPA), înscris care probează netemeinicia susținerilor d-nei ș. l. dr. ing. Erika Reisz”.
Cifrele nu mint
Fără a contesta implicarea colegului său Radu Ardelean în activitățile de promovare a facultății în rândurile elevilor sau în celelalte acțiuni enumerate de Mircea Dan, Erika Reisz a contracarat, într-o nouă adresă înaintată Comisiei de Etică, cu următoarele argumente:
“Consider că singurul criteriu obiectiv în baza căruia s-ar putea stabili dacă șeful de departament este echidistant atunci când este vorba de ș.l. dr. Ardelean și de mine este cel profesional (număr de articole ISI, articole top I, articole în zona roșie, articole ca și prim autor, număr de citări, h-index, i10-index etc). Tot restul este subiectiv. Din acest motiv am solicitat și în sesizarea din decembrie 2021 compararea celor două dosare și tot de aceea atașez prezentei completări la acea sesizare dosarul meu. Consider că compararea celor două dosare este un lucru foarte ușor de făcut (…)
Mi se pare hazliu că în ochii șefului de departament cântărește mai mult un an de lucrări de laborator efectuate la Chimie Fizică de conf. dr. Narcis Duţeanu decât 15 ani de curs și 24 de ani de laborator, cât am eu în portofoliu. Dacă la conf. Narcis Duţeanu contează faptul că a absolvit specializarea de Chimie Fizică la Universitatea din Pitești, atunci în favoarea mea vorbește faptul că am luat, ca studentă, locul I la faza naţională a Concursului Traian Lalescu, la secţiunea Chimie Fizică.
Aici aveţi deja o mică mostră de discriminare: un domn cu vasta experienţă de un an la Chimie Fizică (LABORATOR) ţine cursul și o doamnă ce predă curs de Chimie Fizică din 2006 și are toată activitatea de cercetare știinţifică în domeniu este bună doar să ţină lucrările de laborator! (…) În pagina 4 (…) se menţionează activităţile ce sunt recunoscute în promovarea facultăţii / universităţii. Eu consider că dacă universitatea dorește cu adevărat să devină o instituţie importantă pe plan european, ar trebui să pună accent pe colaborări externe cu tot ce implică acestea (stagii de cercetare, articole publicate cu colegi din instituţii din străinătate etc).
Eu am la activ asemenea stagii (Max Planck Institut din Muelheim a. d. Ruhr, Westfelische Hochschule Gelsenkirchen, Universität Duisburg-Essen, Leibnitz Institut für Oberflächenmodifizierung din Leipzig). În ciuda faptului că organizarea și efectuarea acestor stagii consumă foarte mult timp și sunt în beneficiul Politehnicii, ele sunt trecute la capitolul <etc>. Şi cele 4 articole din reviste top 1, publicate în urma colaborărilor cu instituţii din Germania, intră la capitolul <etc> deși în stabilirea clasamentelor europene / internaţionale contează mai mult “<clasa> decât <masa>.
Menţionez că la nivel naţional: 1) din totalul articolelor premiate de UEFISCDI (n.r. – Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării este o instituție publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Educației Naționale) – zona galbenă și roșie – numai câteva procente sunt articole din reviste top 1 (de exemplu în lista din 01.10.2021, dintr-un total de 1.401 articole premiate, 21 au apărut în reviste top 1, deci 1,5 %).
În acest context, precizez că eu sunt coautor la 4 articole apărute în reviste top 1 din care la unul sunt prim autor; 2) Aceste articole sunt recompensate de UEFISCDI cu 10.000 lei spre deosebire de 6.000 lei cât se primește pentru un articol din zona roșie, de unde rezultă că UEFISCDI a recunoscut deja importanţa articolelor de clasă. La noi contează numai numărul de articole din zona roșie…”.
Cine n-aude, nu vede și tace trăiește o mie de ani în pace
După ce au luat la cunoștință și au analizat argumentele celor două părți, membrii Comisiei de Etică a UPT au decis, în 15 februarie 2022, că sesizarea Erikăi Reisz este neîntemeiată și că directorul departamentului de la acea vreme, Mircea Dan, a stabilit în mod corect normele didactice ale doamnei în cauză și ale colegului dumneaei, Radu Ardelean.
La doi ani și jumătate de la acel moment, am intrat în posesia raportului nr. 3.251/15.02.2022 al Comisiei de Etică al UPT și, citindu-l cu atenție, am constatat că onor membrii comisiei respective s-au făcut că plouă cu privire la două aspecte esențiale menționate în sesizarea doamnei Reisz.
Unu: deși li s-a adus la cunoștință că șeful de lucrări Radu Ardelean a ținut, fără să aibă dreptul, vreme de 15 (cincisprezece!!) ani circa jumătate (!!) din cursurile profesorului Corneliu Davidescu, pe care, după pensionarea acestuia, le-a “moștenit”, membrii Comisiei de Etică nu au avut nimic de comentat pe acest subiect! Niciunde în raportul comisiei nu se menționează vreun cuvânt despre situația semnalată de Erika Reisz, nimeni n-a văzut elefantul din cameră…
Să ne înțelegem: o afirmație de acest gen nu avea cum să nu fie discutată de către membrii Comisiei de Etică, aceștia ar fi trebuit să reacționeze fie într-un fel, fie în altul. Adică ar fi fost normal ori să consemneze în raport că au verificat susținerile Erikăi Reisz cu privire la substituirea semnalată și că acestea nu se confirmă, ori să ajungă la concluzia că situația descrisă a fost una reală și să își prezinte punctul de vedere în raport. Doar că membrii Comisiei de Etică a UPT au ales a treia variantă: să închidă ochii.
Faptul că, vreme de un deceniu și jumătate, în fața a generații întregi de studenți ai Facultății de Chimie Industrială și Ingineria Mediului, s-a prezentat la cursuri un șef de lucrări în locul unui reputat profesor, deși în orar și în normele didactice situația era alta, iar profesorul își încasa integral salariul (!!), li s-a părut absolut etic membrilor Comisiei de… Etică. Bravo, asta da “excelență educațională”!
Cercetare de avangardă sau concursuri de popularitate?
Doi: solicitarea Erikăi Reisz ca membrii Comisiei de Etică să compare activitatea sa științifică cu cea a colegului Radu Ardelean, “pentru a vedea dacă avantajele de care s-a bucurat în ultimii 2 ani, de când prietenul dumnealui este șef de departament, sunt justificate sau nu”, a fost ignorată complet de către comisie. De ce? Simplu: pentru că orice comparație pe tema “cercetare de avangardă” – una dintre promisiunile Universității Politehnica Timișoara, recitiți primul paragraf din articol! – între Erika Reisz și Radu Ardelean este net favorabilă doamnei în cauză. De la stagiile petrecute în laboratoare ale unor redutabile instituții de cercetare din Germania, la articolele științifice publicate în reviste internaționale de prestigiu, cu factor de impact ridicat, portofoliul de realizări al doamnei Reisz îl surclasează la orice oră pe cel al colegului Radu Ardelean.
Din acest motiv, Comisia de Etică a ignorat solicitarea de comparare a activităților științifice ale celor două cadre didactice și a achiesat la pseudo-argumentele directorului departamentului CAICAM, Mircea Dan, care le-a povestit membrilor comisiei cât de implicat a fost Radu Ardelean în promovarea Facultății de Chimie Industrială în rândul elevilor, în organizarea de conferințe sau în elaborarea… orarului (?!).
Pe bune? Asta înțelege Universitatea Politehnica Timișoara prin “inovație, excelență educațională și cercetare de avangardă”, acordarea întâietății la distribuirea cursurilor cele mai bune și stabile unui cadru didactic care se implică în elaborarea orarului și în alte activități logistico-administrative în detrimentul unui coleg care acumulează experiență în laboratoare de clasă din Germania, pusă ulterior în slujba facultății și a studenților?
Într-adevăr, Radu Ardelean le prezintă eprubete până și elevilor din ciclul gimnazial, da, același cadru didactic este tutore de an și se străduiește să fie cât mai apropiat de studenți – de exemplu, se îmbracă în Moș Crăciun la cursurile de dinaintea vacanței de iarnă (chiar așa, de ce nu o fi menționat Mircea Dan și faza asta la capitolul realizărilor respectivului șef de lucrări?) -, dar ce legătură are una cu alta? Încă o dată, Universitatea Politehnica Timișoara promite “inovație, excelență educațională și cercetare de avangardă”, nu concursuri de popularitate.
Piloșii sunt, mereu, cu sacii în căruță…
Anul universitar 2024/2025 bate la ușă, iar situația celor două cadre didactice aflate în discuție stă în felul următor: Radu Ardelean are asigurate, deocamdată, în normă, 10 ore de Chimie Fizică pe săptămână, din două cursuri (unul în semestrul I și unul în semestrul II), două laboratoare și un seminar pe semestru la anul II Inginerie Chimică (cea mai bună și mai stabilă secție a facultății), iar Erika Reisz a rămas cu doar 8 ore de Chimie Fizică în normă, alcătuită din două cursuri (semestrul I plus semestrul II), un laborator și un seminar pe semestru, la anul II Ingineria Mediului (secție mai slabă, cu viitor incert), astfel că va trebui să primească ore la alte discipline.
Prin ce se traduce incertitudinea/nesiguranța unei secții? Păi, de exemplu, la secția Ingineria Produselor Alimentare – IPA, unde Radu Ardelean a ținut cursuri la anul II până în urmă cu doi ani, nu s-au înscris suficienți candidați la admiterea din vara trecută și nu s-a format nici o grupă, astfel că, în anul universitar 2024/2025, la această secție nu există anul II. Cu alte cuvinte, dacă domnul Ardelean ar fi rămas cu norma de la IPA, acum s-ar fi aflat într-o situație de neinvidiat… Același lucru se poate repeta oricând și la secția Ingineria Mediului, unde predă Erika Reisz, în timp ce, de-acum, Radu Ardelean nu va mai avea emoții de acest gen la Inginerie Chimică.
Și asta pentru că, în urmă cu doi ani, Comisia de Etică a Universității Politehnica Timișoara a închis ochii și a fost de acord cu “moștenirea” cursurilor de la Inginerie Chimică ale profesorului și prorectorului C. Davidescu de către șeful de lucrări care l-a servit docil pe acesta vreme de 15 ani.
“Eu nu discut despre asta”
Înainte de publicarea acestui articol, l-am contactat telefonic pe șeful de lucrări Radu Ardelean, cu care am avut următorul dialog:
“- În sesizarea adresată, în decembrie 2021, Comisiei de etică a UPT, colega dumneavoastră, Erika Reisz, le-a adus la cunoștință membrilor comisiei că dumneavoastră ați ținut, timp de circa 15 ani, o parte dintre cursurile profesorului Corneliu Davidescu. Cu alte cuvinte, profesorul Davidescu primea salariul pentru cursuri ținute de dumneavoastră în locul lui. Întrebarea mea este: conform cărui paragraf din Carta Universității Politehnica sau din vreun regulament intern ați avut dumneavoastră dreptul sau obligația de a ține orele unui alt coleg? Bun, din câte știu, practica asta nu este tolerată doar în această facultate, ci și în alte facultăți, nu neapărat de la UPT, ci și din alte universități, dar acum, având acest caz în documentare, vă întreb pe dumneavoastră…
– Știți ce aș propune, dacă se poate, să ne vedem fizic, la o discuție mai amplă decât așa, la telefon.
– Sigur, ne putem întâlni, doar că eu v-am solicitat un răspuns punctual la această întrebare, dacă a fost în regulă ca dumneavoastră să predați cursuri în locul profesorului Davidescu…
– Totuși, aș vrea să ne vedem fizic, să discutăm…
– V-am spus că ne putem întâlni, doar că, în afara acelei întrebări, nu am alte întrebări pentru dumneavoastră, fiindcă am documente cu privire la care nu cred că există nelămuriri. Mă refer la activitatea dumneavoastră științifică așa cum apare pe Web of Science, în paralel cu cea a doamnei Reisz, sunt niște date clare… (…)
– De multe ori, există cadre didactice care sunt foarte bine pregătite din punct de vedere științific, au foarte multe articole, dar modul de predare este mai complicat și mai greu de înțeles de către studenți. Chiar am avut discuția asta de multe ori: poți să fii cel mai bun cercetător, poți să fii cel mai deștept om din lume, dacă nu știi să predai pe înțelesul studentului și nu știi să te cobori la nivelul lui atunci când trebuie, nu ești cel mai bun cadru didactic…
– OK, înțeleg din asta că modul dumneavoastră de a preda bate modul de a preda al doamnei Reisz, corect?
– Nu neapărat…
– Bun, dar aveți plângeri de la studenți că doamna Reisz nu știe să predea sau că predă prea alambicat?
– Nu, nu…
– Păi și atunci de unde această analogie cu cercetătorul foarte bun care nu știe să predea sau nu se face înțeles de către studenți?!
– Eu doar asta vreau să spun, că nu înseamnă că cel mai bun cercetător…
– Acum dumneavoastră vorbiți ipotetic?
– Da, sigur!
– Dar eu vorbesc concret, spuneți-mi și dumneavoastră concret: doamna Reisz nu știe să predea, nu poate să predea sau nu se face înțeleasă de către studenți?
– Nu, nu…
– Păi atunci care este legătura? Haideți să nu vorbim despre chestiuni generale, ci despre cazuri concrete.
– În ce fel a dovedit doamna Reisz că eu am ținut orele colegului Davidescu?
– În nici un fel, este cuvântul doamnei Reisz contra cuvântului dumneavoastră. Deci dumneavoastră susțineți că nu este adevărat ce spune doamna Reisz, adică nu este adevărat că ați ținut foarte multe ore ale colegului Davidescu?
– Eu nu discut despre asta…
– Păi de ce nu discutați? Că asta este singura întrebare pe care v-am pus-o… Dar este OK dacă nu vreți să răspundeți, nu vă pot obliga”.
O comparație evitată de Comisia de Etică, dar absolut necesară
Cum refuzul domnului Ardelean de a discuta despre substratul “moștenirii” de către dumnealui a cursurilor profesorului Davidescu reprezintă, prin el însuși, un răspuns edificator, ne-a mai rămas de bifat un singur lucru. Și anume să facem ceea ce Comisia de Etică a refuzat să facă: o comparație între activitatea științifică a celor două cadre didactice, Erika Reisz și Radu Ardelean, bazată pe datele furnizate de Web of Science.
Conform www.e-nformation.ro, “Web of Science este una dintre cele mai importante surse de documentare ştiinţifică la nivel mondial. Scopul acestei baze de date este de a oferi informaţii despre recunoşterea ştiinţifică a articolelor ştiinţifice şi de identificare a noilor tendinte şi tehnologii la nivel mondial. Web of Science este autoritatea recunoscută pentru evaluarea ISI a jurnalelor ştiinţifice, creată în colaborare cu prestigiosul Institute for Scientific Information din Philadephia, SUA.
Web of Science este o bază de date bibliografică şi bibliometrică în format online, cuprinzând reviste ştiinţifice, livrată prin intermediul Internetului. Disponibilă pe platforma online Web of Science, oferă acces la rezumatele articolelor a peste 12,200 reviste ştiinţifice şi 160,000 de conferinţe ştiinţifice din 256 de discipline şi peste 30.000 de cărţi”.
Evaluarea ISI (Institute for Scientific Information) a jurnalelor științifice, menționată mai sus, este semnalată printr-un așa-numit factor de impact. Cu cât factorul de impact este mai mare, cu atât respectiva revistă este mai prestigioasă, iar articolul publicat acolo este unul de mare calibru.
Și încă un detaliu pentru a înțelege semnificația cifrelor din documentele pe care vi le prezentăm în continuare: în cazul în care un cercetător a publicat un articol în calitate de prim autor sau autor de corespondență, atunci factorul de impact care i se ia în considerare este identic cu factorul de impact al revistei, iar dacă acel cercetător a făcut parte din colectivul de autori ai unui articol, dar fără să fie prim autor sau autor de corespondență, atunci factorul de impact cu care este creditat se calculează prin împărțirea factorului de impact al revistei la numărul autorilor care au contribuit la acel articol.
Bradul chimic versus colaborarea cu Max Planck
Bun, acum am ajuns și la compararea efectivă a activității științifice a celor doi șefi de lucrări, vom face o scurtă prezentare însoțită de câteva capturi foto elocvente.
1. Radu Ardelean a publicat, până la acest moment, 11 articole, toate în colaborare cu colegi de-ai săi din țară, în timp ce Erika Reisz are 17 articole, trei fiind publicate în colaborare cu colegi din țară, iar celelalte 14 doar cu colective de autori din Germania și Elveția.
2. Factorul de impact cumulat al articolelor publicate de Radu Ardelean este de 15.6, în timp ce la Erika Reisz este aproape triplu, 43.9! Mai sus am redat detaliile oferite de doamna Reisz membrilor Comisiei de Etică, referitoare la valoarea revistelor în care i-au fost publicate o parte din articole, nu le reluăm acum, oricum toate aceste informații reies din capturile foto.
3. Articolele lui Radu Ardelean au fost citate, cumulat, de 97 de ori, în timp ce articolele Erikăi Reisz au, per total, de aproape șase ori mai multe citări, 579! De altfel, cel mai citat articol al doamnei Reisz a strâns 189 de citări, dublu față de numărul total al citărilor articolelor colegului său…
4. Radu Ardelean are un H-index (sau indice Hirsch) de 5, iar Erika Reisz are H-index 10. H-index este bazat pe cele mai citate articole ale unui autor și numărul de citări care au fost realizate pentru alte publicații. Concret, în cazul de față, Radu Ardelean are cinci articole care au fost citate de cel puțin cinci ori, în timp ce Erika Reisz are 10 articole care au fost citate de cel puțin 10 ori.
5. Radu Ardelean nu are în CV nici un stagiu în vreun laborator sau institut de cercetare din Occident, în timp ce Erika Reisz colaborează încă din anul 1998 cu o serie de instituții prestigioase din Germania, stagiile sale în țara respectivă întinzându-se de la două săptămâni la șase luni. Toate detaliile sunt cuprinse în captura foto anexată.
În absența vreunui stagiu prin Occident, Radu Ardelean apare, însă, pe pagina de Facebook a departamentului CAICAM cu o realizare măreață: bradul chimic.
Într-adevăr, să ornezi bradul de Crăciun cu pahare și baloane multicolore bate, de departe, orice colaborare cu un institut Max Planck care a dat lumii doi laureați Nobel…
Nedreptăți sunt în mai toate universitățile și au drept cauză alegerea șefilor nu pe valoare științifică. În cazul de față șeful de departament este vinovatul. El nu pune preț pe cercetare, fiindcă și el este un mediocru, priceput doar la combinații.
Comisiile de etică din universități nu au nici o responsabilitate, sun
t manevrate de șefi.
Ar merita ca acest caz să fie trimis mai sus la minister.
A scris un articol bun d-na cercetator. Felicitari!
Doare, nu? 🙂
Chimia o facultate in deficit de studenti care pentru a asigura minimul de studenti de la o specializare falimentară in mod ilegal Davidescu & Co. au mutat studentii la alta specializare desi ei la admitere au avut o alta optiune. Multi au plecat la alte universitati dupa aceste gainarii. Cat a fost prorector (inclusiv dupa varsta de pensionare) in mod discretionar a stabilit de la sine putere nr de ore pentru norme pentru tot UPT, in multe cazuri cu ore neplatite dar trecute in norma de baza. S-a uitat ca in anii ’90 Davidescu fiind sofer a provocat un grav accident de circulatie in care au murit colegi (inclusiv de la Univ de Vest, colegi cu care se intorcea de la Bucuresti. Nu a facut nici o zi de puscarie desi era 100% vinovat! Dumnezeu nu bate cu parul, in vara trecuta personajul moare de inima in mare in Grecia
Care este legatura dintre un accident de circulatie din anii 90 si tema pusa in discutie? De ce ar fi trebuit sa faca puscarie? A stabilit vreo instanta? vinovatie de 100% a fost stabilita in instanta?
Stimate domnule Sandu, e clar că nu ai prins esența discuției. Accidentul acela din anii ’90 e o poveste de demult, dar ai dreptate, n-are legătură directă cu tema, așa cum nici un profesor care predă în costumul lui Moș Crăciun nu are neapărat legătură cu “cercetarea de avangardă” pe care o promite facultatea. Poate că atunci când vine vorba de competențe, Moș Crăciun, căciula și sacul cu daruri contează mai mult decât niște publicații internaționale.
Cât despre vinovăție și instanță, sigur, nu toate lucrurile se rezolvă în sălile de judecată. Poate că unii au avut norocul să se strecoare printre articolele de lege cum se strecoară alții printre cursuri și norme didactice. Unii cu norocul, alții cu „cercetarea de avangardă.” Dar cine suntem noi să judecăm? Noi doar împărțim catedre și… Moși Crăciuni.
Dacă tot ne-am apucat de dezgropat trecutul, poate reușim să dezgropăm și ceva dreptate pentru oamenii care chiar vor să facă treabă pe bune. Că Moș Crăciun are deja jobul lui și nu prea are loc de cercetare la Politehnică.
Stimata doamna Sorina, imi pare rau ca nu am prins esenta discutiei. Poate imi explici dumneata care era acea esenta.
Pe mine m-au deranjat si ma deranjeaza formularile de tip sentinta penala : stabilirea vinovatiei, cereri de arestare, s.a.m.d. facute de oameni care nu au calitatea . De aceea am tinut sa amintesc ca doar o instanta poate stabili vinovatia si condamna . Pe baza unor probe.
Cat despre fondul problemei , marturisesc ca nu am inteles care este problema si ce norme au fost incalcate ( norme juridice, academice, interne) . Am inteles ca dna sef de lucrari dr. Reisz este nemultumita ca nu i-au fost incredintate anumite cursuri. Dar, nu s-a spus , in interiorul articolului , daca aceasta injustitie s-a realizat prin incalcarea unor proceduri, norme interne …
In schimb, pe trei pagini ne-au fost prezentate exceptionalele realizari ale domniei sale in antiteza cu lipsa rezultatelor de cercetare ale colegului, mult inferior profesional, care a mostenit cursurile magistrului. Care este norma care stipuleaza ca doamna doctor este mai indreptatita in solicitarile domniei sale.
Mie mi s-a parut lipsit de miza. Greu de inteles de ce nu a reusit doamna doctor, avand in vedere rezultatele , sa fie conferentiar sau , de ce nu, profesor. Avand in vedere si varsta inaintata. Pentru mine era mai credibil un asemenea articol, adica doamna doctor sa reclame ca nu i-a fost acceptat dosarul de conferentiar, in ciuda rezultatelor admirabile de cercetare. Care, la o privire mai atenta , sunt modeste, relativ la rezultatele altor cadre didactice sau cercetatori chimisti din Timisoara .
Chiar dacă v-ați adresat altei persoane, îmi permit să intervin, fiindcă n-aș vrea să rămâneți cu vreo nelămurire.
Într-adevăr, n-am menționat în articol că ar fi fost încălcată vreo normă, pentru că nu apare acest lucru în sesizarea dnei Reisz către Comisia de Etică. Stabilirea normei didactice pentru fiecare cadru didactic se află la bunul plac al directorului de departament, deci o chestiune subiectivă, iar justificarea sa – și anume că dl Ardelean a contribuit la elaborarea orarului, iar dna Reisz nu – este una ridicolă. Discrepanța între ceea ce clamează UPT (nu repet ceea ce am scris deja în articol, dacă nu ați reușit să asimilați informațiile, nu am cum să vă ajut) și realitatea de la firul ierbii este un subiect de presă, fie că vă convine, fie că nu.
Trecând mai departe, poate nu știți, dar ca să promovezi în cariera universitară, trebuie să susții un concurs. Facultatea n-a scos postul de conferențiar la concurs. Lămurit?
Cât despre compararea activității dnei Reisz cu rezultatele altor cadre didactice sau chimiști din Timișoara, încă n-ați înțeles că nu merge nimeni după fentă? E deja ridicolă tentativa asta repetată de deturnare a discuției, dar e ok, ne putem amuza în continuare 🙂
Iti spun eu Dle Sandu de ce nu a reusit dna Reisz sa ajunga conferentiar. Pentru ca daca vrei sa avansezi un UPT trebuie sa ai abilitati deosebite in a pupa dosul sefilor, sa fii cat mai des in pozitia ghiocelului, sa nu ai „dosar” (cu cat ai mai putine articole stiintifice, mai putine contracte de cercetare etc., cu atat esti mai sigur ca poti avansa).
Cam aceasta e poezia cu UPT-ul. Vreti si dovezi? Ca sunt destule …
Stelele spun ca peste un an-doi, domnul ARDELEAN va fi CONFERENTIAR iar doamna REISZ tot SEF de LUCRARI. Stelele spun in continuare ca domnul Sandu va pune din nou, nevinovat, intrebarea: De ce nu sunteti conferentiar, doamna?
Cum sa poată ajunge Politehnica din Timisoara in primele 1000 de universități in clasamentul Shania cand, pentru promovarea pe post de profesor universitar se aduna tot felul de lucrari prezentate pe la conferințe interne sau internaționale, la care e mai important cheful care se tine la sfârșit?
Cum sa facă facultatile promovari pe baza de valoare științifică/ competenta cand unii directori de departamente sau prodecan nu au putut ajunge cadre didactice după terminarea facultății ( nu au avut rezultate/ medii peste 8) , fentand aceasta prevedere din regulament prin inscriere la doctorat si apoi „coleg” fiind cu titularii unor discipline au urmat a doua facultate pe care, de data asta au terminat-o ” cum laudae”.
Cum sa se ridice UPT in rândul universităților de top daca după „promovare” cadrele didactice nu mai produc nimic stiintific, dar se bucura de gradații de merit.
Ar fi multe de spus, dar las și pe alții sa comenteze.
Un articol deloc obiectiv, făcut pe genunchi după material primit de la o d-na plina de frustrări (scuzați exprimarea).
Atat d-l Ardelean Radu cât și d-l Mircea Dan, sunt doua persoane integre și foarte capabile. Știu, am lucrat cu amândoi, student al facultății fiind, dar și după.
E perfect logic și normal ca d-l Ardelean sa preia activitatea d-lui Davidescu după pensionare, având în vedere ca a fost mereu mana dreapta a d-lui Davidescu și a contribuit și muncit la cursurile acelea și nu numai. Câte lucrări de laborator noi și actualizate la tehnologiile noi, cata bătaie de cap a avut d-l Ardelean sa obțină aparatura noua, cata munca pentru seminarii, asta nu zice nimeni….dar nah, e bătaie pe scaun….pe un scaun pe care Radu Ardelean îl merita din plin.
Invidia și vrăjeala sunt mari … 🤦
Concret, care informație prezentată în articol este falsă?
„decât 15 ani de curs și 24 de ani de laborator, cât am eu în portofoliu”
Aici sunt incluși și anii în care d-na Reisz, plecata fiind în Germania, a fost suplinita de domnii Davidescu și Ardelean?
Bănuiesc că doamna Reisz a plecat de fiecare dată în Germania cu acceptul UPT și în condițiile impuse de regulamentul universității, care, în mod sigur, stabilea și ce se întâmpla cu cursurile dumneaei, cine o înlocuia și sub ce formă.
Dacă vă ajută în vreun fel, puteți scădea liniștit din bilanțul pe care l-ați menționat perioadele în care Erika Reisz făcea cercetare în Germania și nu era implicată în mult mai importanta îndeletnicire de elaborare a orarului Facultății de Chimie Industrială 🙂
Sunteți GROZAV!!!!!! A-ți reusit să găsiți ceva negativ inclusiv în colaborarea cu Germania!!!!! Nici nu mă mir că s-a ajuns aici.
„Atat d-l Ardelean Radu cât și d-l Mircea Dan, sunt doua persoane integre și foarte capabile. Știu, am lucrat cu amândoi, student al facultății fiind, dar și după.”
Aha, si asta e ceva analiza Obiectiva spre de osebire de informatiile din articol?😂🤣😂🤣😂🤣😂🤪🤪🤪🤪
si e „evident” ca merita acel scaun prietenul sefului, „desigur”😂 Dar eu tot nu inteleg care sunt contraargumentele la cele sesizate de dna Reisz.
chiar ca vrajeala e mare. foarte mare. las-o jos…
#🤪
Comentariul tău exprimă clar o admirație profundă pentru domnii Ardelean Radu și Mircea Dan, dar din păcate, înclină prea mult balanța în favoarea unor persoane care par mai degrabă preocupate de păstrarea unei poziții decât de progresul real. În timp ce domnul Ardelean poate fi un profesionist dedicat, e ironic cum toate aceste „merite” apar doar când e vorba de preluarea unei funcții. Parcă toată această muncă titanică a venit din senin doar pentru a justifica un scaun călduț.
Doamna Reisz, în schimb, are curajul să pună sub semnul întrebării acest status quo, lucru pe care doar cineva cu adevărat pasionat de educație și nu de carierism l-ar face. Dacă am lua după logica expusă mai sus, orice „mână dreaptă” ar merita instant promovarea, indiferent de inovația și schimbările reale aduse. Poate că uneori invidia și vrăjeala sunt doar scuze pentru a masca teama de competiție adevărată.
Pai munca titanica, dacă vrei sa o vezi, cauta-i profilul pe site-urile de specialitate. Acolo vezi diferența dintre Erika, Narcis, Radu și Mircea…
Și da…ai dreptate, o persoana pasionata de educație și nu de carierista, e capabila sa taraie numele facultății prin noroi intr-un articol online, care e oricum subiectiv și scris pe genunchi.
Articolul nu e doar online, a apărut și în format print, în ediția de luni, 2 septembrie, a ziarului 🤓
Eu nu sunt sigur ca m-as lauda cu asta. 🤦
Nu e laudă, e doar o informație 🙂
Ah, da, profilurile de pe site-urile de specialitate, adevărate monumente de realizări și sacrificii academice! Mulțumesc pentru sfat, am să le consult cu interes maxim, poate descopăr vreun tratat ascuns de „Muncă Titanică Vol. II: Ediția Specială pentru Mâini Drepte”.
Totuși, să comparăm un pic. Munca adevărată, progresul real, nu se măsoară doar în câte profile strălucitoare adunăm online sau câte scaune calde merităm. Dar mă bucur să văd că loialitatea față de „mâna dreaptă” e încă apreciată, chiar și când asta înseamnă să ne străduim atât de tare să justificăm o promovare care, cumva, ar trebui să vină din merit, nu din obișnuință.
Desigur, e mult mai ușor să te legi de tonul unui articol decât să te gândești la substanță, nu-i așa? Dar hei, poate că pentru unii, a sta confortabil în umbra unui mentor e o performanță demnă de lăudat. În fond, fiecare are propriul mod de a-și măsura succesul.
Și apropo, e bine să păstrăm site-urile alea actualizate, nu de alta, dar la cât de aprigă e competiția pe scaunele alea, un pic de SEO nu strică niciodată.
Și legat de partea cu educația versus carierism, e fascinant cum pasiunea se poate reduce la abilitatea de a evita orice critică și de a păstra aparențele cât mai lucioase. Dacă să pui întrebări incomode înseamnă „a târî prin noroi”, atunci poate că doar poleiala contează, nu și substanța. E reconfortant să știu că articolele „scrise pe genunchi” au totuși destul impact cât să provoace asemenea reacții aprinse. Poate că subiectivitatea devine doar o scuză când realitatea nu e chiar cum ne-ar plăcea s-o vedem. 😉
Bine că doamna Reisz ” tâtâie numele facultății în noroi ” scoțând în evidență neregulile existente iar cei care fac neregulile sunt super OK , că doar nimeni din exterior nu le cunoaște.
Autorul articolului ar fi trebuit să discute și cu membrii comisiei de etică a upt și cu alte persoane de conducere din upt cu drept de reprezentare publică a universității.
Nu e normal să nu apară și un punct de vedere oficial al Departamentului, facultății sau universității.
Un astfel de articol nu reprezintă decât un punct de vedere personal al unui angajat, adică un punct de vedere personal.
Serios? 🙂 Aveți și o listă de interlocutori cu care ar fi trebuit să discut? Chiar n-ați reușit să realizați, citind articolul, că am prezentat informații din sesizarea doamnei Reisz și din punctul de vedere al domnului Mircea Dan? Punctul de vedere oficial al UPT este cel desprins din concluzia Comisiei de Etică, membrii acesteia achiesând la punctul de vedere și argumentele domnului Dan și stabilind că sesizarea era neîntemeiată.
Chiar aștept un drept la replică al UPT în care onor conducerea acesteia să explice cum participarea la elaborarea orarului Facultății de Chimie Industrială face din domnul Radu Ardelean un „cercetător de avangardă”.
Sau explicați dumneavoastră, dacă tot sunteți atât de revoltat 🙂
Am citit și articolul ( chiar bine scris) și comentariile , chiar și acelea în care se ia apărarea lui „moș crăciun chimist” care și -a adus la masă un altul licențiat la Pitești și „un prieten” Atenție se fac jocurile !……
E adevărat că orice instituție are nevoie și de oameni care să facă afișe, prezentări de programe, proiecte, eprubete ….dar când e vorba de a preda un curs atunci e rândul și locul celor mai buni. Aici nu este despre cine a venit primul ci despre cel care poate face pe cel din fața lui să vadă cu mintea CHIMIA atât în prezent dar mai ales în viitor.
Micile jocuri murdare nu își au locul pentru că oricăt de smecherești sunt făcute ele sunt observate și de studenți, elevi și ce e cel mai grav este că nu sunt un exemplu bun !
„Băieții deștepți” redivivus…
„Băieții deștepți” nu renunță…
Deși timpul a trecut peste ei caricaturizându-i, vor în continuare să conducă destinele facultății, impunând în funcții executive oameni pe care îi manipulează.
Au profitat de retragerea mea temporară din mediul academic timișorean și își fac de cap! Cei „patru evangheliști” (C.M. Davidescu, N. Vaszilcsin, Cornelia Păcurariu, M.L. Rusnac), colegi de promoție și de afaceri dubioase, au avut o influență malefică asupra colaboratorilor, încercând să-i modeleze după chipul și asemănarea lor. N. Vaszilcsin, pensionar, plagiator versat, bântuie ca o stafie prin facultate, având un comportament deviant. Nu a făcut destul rău timp de două mandate, cât a fost decan!?…
Am propus, în repetate rânduri, acestei găști de șmecherași, o confruntare științifică colegială, în ideea de-a le da posibilitatea să demonstreze că veniturile fabuloase pe care le-au obținut sunt justificate. Răspunsul lor: manipulare, diversiune, minciuni etc. În loc să pună mâna pe carte… (în paranteze fie scris, nu i-aș fi întrebat nimic din Chimia Anorganică, ci din disciplinele pe care le predau ei)
Aud că mai sus-numitul plagiator se laudă în târg că a câștigat procesul pe care i l-am intentat pentru că mi-a plagiat lucrările. Adevărul este că, de silă, de milă, l-am iertat. Dar, nicio problemă, vom relua acțiunea în instanță, și de data aceasta nu va scăpa.
Pentru colegii care încă sunt temători: învingeți-vă frica, vremea lor a trecut! Să uite Facultatea și s-ar putea să-i uit și eu!
Conform tradiției,
Succese bănuite și nebănuite vă doresc!
Mircea Niculescu
Deci Facultatea de Chimie are antecedente în domeniul „răzvrătirilor”. Oare cum s-au soluționat acele „răzvrătiri”? Își va schimba conducerea modul de soluționare al „răzvrătirilor” ?
Tot despre „băieții deștepți”…
Ajunși „excelenți” cu numai două articole ISI, și-au umplut apoi căruța de bani și de lucrări – cele mai multe pe mintea și pe munca altora.
Secondați de un yesman, acești maeștri ai diversiunii și ai manipulării colportează, inclusiv la adresa subsemnatului, mizerii pe care numai niște minți chinuite pe altarul științei le puteau inventa. A instiga studenții împotriva colegilor reprezintă încălcarea celor mai elementare norme deontologice.
Mă adresez colegilor din Facultatea de Inginerie Chimică:
Acești șmecherași au dus, pe spatele Facultății, a muncii dumneavoastră, stimați colegi, o viață cum nici în cele mai frumoase vise ale lor nu au visat.
Având talentul „de-a intra sub pielea omului” atât timp cât au nevoie, s-au cocoțat în cele mai înalte poziții academice. Nici pregătirea profesională scheletică, nici caracterul imund nu-i îndreptățea. „S-a urcat scroafa în copac”, cum spunea unul dintre ei când a ajuns, acum mulți ani, într-o astfel de poziție, pe care știa că nu o merită. Și nu se mai dau jos!
Cu aroganța caracteristică spiritelor gregare, începuseră să ne dea și lecții de dăscălie! Se laudă că au construit ziduri, dar au distrus spiritul școlii, au făcut facultatea după mintea și asemănarea lor (‘Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa.’ – Ferdinand Întregitorul).
Învechiți în rele, „băieții deștepți” vor să dea un ultim asalt asupra profesionalismului, a bunului simț, a onestității, a calității.
Făcând parte din aceeași „mafie a gulerelor albe” din Politehnică, vor să păstreze, în continuare, controlul asupra facultății pe care au tratat-o, o perioadă nepermis de mare de timp, ca pe moșia personală. Trebuie să conștientizați cu toții că vremea șmecherașilor, a „derbedeilor științifici”, a apus. A venit momentul să se pună capăt climatului de suspiciune, delațiune, manipulare și diversiune, creat de cei care au degradat spiritul academic.
Mircea Dan, îți vorbește dascălul tău:
Ieși de sub influența malefică a „derbedeilor științifici” care au distrus facultatea și repun în drepturi corectitudinea, onestitatea, spiritul academic, în facultate (Ești capabil de asta? Știi că te-am apreciat.)
Dacă foste secretare au ajuns profesori, Erika Reisz, dascăl și cercetător de excepție, merită să ajungă nu doar conferențiar ci academician!…
Celor de față și viitori, sănătate!
Mircea Niculescu
Stimate domnule Brindescu,
Ar fi fost frumos din partea dumneavoastra sa faceti o documentare mai amuntita a tot ceea ce inseamna cercetarea si colaborarile externe ale cadrelor didactice din facultate, inainte de a manji imaginea acesteia. Doar pentru cultura dumneavoastra, in facultatea pe care o huliti sunt si alte cadre didactice care au desfasurat stagii de cercetare in universitati prestigioase din vestul europei. Din pacate aceste cadre didactice isi vad de treaba lor, continua sa lucreze cu aceste universitati si nu se lasa tarate in namol. De asemenea, sunt si cadre didactice care au un factor de impact cumulat cel putin 2 – 3 ori mai mare decat factorul de impact al doamnei la care faceti referire in prezentul articol.
Este pacat ca prin articolul dumneavostra nu faceti altceva decat sa afectati imaginea tuturor acestor oameni de calitate in fata tuturor partenerilor academici / industriali. Daca intradevar doriti sa faceti un bine cercetarii de avangarda si invatamantului superior timisean, ar fi bine sa prezentati si realizarile acestor oameni.
Stimate domnule Ionescu, sunt absolut convins că ar fi fost mai frumos pentru conducerea Universității Politehnica să public un articol omagial, nu o investigație, dar n-a fost să fie 🙂 De asemenea, sunt absolut convins că există cadre didactice performante în UPT, eu însumi cunosc personal câteva, dar, cu tot respectul, ce legătură are una cu alta?! Eu nu am prezentat generalități, ci o situație concretă, aștept să combateți cu argumente informațiile publicate în articol, nu să mă sfătuiți ce să scriu. Vă aștept argumentele 🙂
Domnule Brindescu,
Daca intradevar doamna despre care vobiti este un „cercetator de renume mondial care face cercetare avansata”, cum explicati faptul ca ultimul articol a fost publicat de catre dna Reisz in anul 2018? Nu ar fi fost normal ca munca de cercetare de excelenta ar fi trebuit sa continue si dupa anul 2018?
In ceea ce-l privete pe dnul Ardelean, sunt de acord cu dumneavoastra ca nici acesta nu are o activitate stiintifica iesita din comun.
Să le luăm pe rând.
1. Unde am scris că Erika Reisz este un „cercetător de renume mondial care face cercetare avansată”? Dacă se poate, încercați să nu-mi atribuiți sintagme pe care nu le-am folosit.
2. Cum explicați faptul că nu reușiți să duceți o lectură până la final? Dacă veți acorda o mai mare atenție capturii foto în care sunt prezentate articolele doamnei Reisz, veți descoperi că a publicat articole și după anul 2018: în 2019, 2020 și 2022.
3. Nu că domnul Ardelean nu are o activitate științifică ieșită din comun, dar articolele dumnealui nu suportă nici o comparație cu cele ale colegei sale. Nici măcar nu trebuie să fii vreun specialist, este o chestie de bun simț.
Sa le luam pe rand:
1. „Simplu: pentru că orice comparație pe tema “cercetare de avangardă” – una dintre promisiunile Universității Politehnica Timișoara, recitiți primul paragraf din articol! – între Erika Reisz și Radu Ardelean este net favorabilă doamnei în cauză.” – sunt cuvintele dumneavoastra?
Prin afirmatiile prezenate in aceasta fraza nu faceti altceva decat sa spuneti ca doamna Reisz desfasoara activitati de cercetare de avangarda – nu cred ca este necesar sa facem analiza pe text – limba romana, bat-o focul. Pentru o mai buna informare a celor care nu sunt familiarizati cu activitatea de cercetare, cercetarea de avangarda inseamna cercetare avansata. De asemnea, prin faptul ca aruncati in ochii cititorilor factorul de impact cumulat si numarul de citari ale doamnei, nu faceti altceva decat sa le sugerati oamenilor ca dna Reisz este un cercetator desavarsit.
2. Cred ca nu este cazul sa incercati sa jigniti oameni pe care nu aveti onoarea de a-i cunoaste. Intradevar, nu am vazut ca dna Reisz a publicat articole si in anii de care pomeniti, dar acest lucru se datoareaza modului defectuos de raportare al activitatii utilizat de catre doamna Reisz. Daca ati fi verificat, cu ajutorul prietenilor dumneavoastra din UPT, modul de raportare al activitatii de cercetare utilizat de catre Clarivate Analytics (baza de date ISI pe care o pomeniti in articol), ati fi vazut ca astfel de raportari se fac in ordine invers cronologica. Astfel, prin prezentarea in randul 1 a celui mai bine cotat articol, dna Reisz incearca sa manipuleze cititorii. De asemnea, daca nu ati fi dorit sa manipulati cititorii ati fi prezentat lista de lucrari a dnei Reisz in format pdf. Prezentarea in acest format ar face ca anii in care au fost publicate articolele sa fie lizibili. Prin incarcarea pe site a unei imagini la rezolutia ecranului (72 dpi – pentru necunoscatori 72 puncte per inch) nu faceti altceva decat sa manipulati in mod intentionat asistenta, datorita nelizibilitatii datelor.
3. Intradevar, activitatea stiintifica a dnei Reisz este net superioara activitatii stiintifice a dnlui Ardelean. Dar, daca dna are o asa de buna vizibilitate internationala (pe cat pretindeti dumneavoastra prin prezentarea factorilor de impact, a indicilor scinetometrici, a colaborarilor cu institutiile din Germania) de ce nu ne prezentati jurnalele la care dna a activat / activeaza ca editor? De ce nu ne prezentati cursurile pe care dna le-a predat in cadrul diferitelor universitati din vest (cat si eventualele aprecieri primite din partea studentilor)? De ce nu prezentati numele universitatilor la care doamna a fost profesor invitat? De ce nu ne prezentati tezele de doctorat internationale evaluate de catre dna Reisz, sau conduse in cotutela de catre aceasta?
Pentru cei care nu sunt familiarizati cu ceea ce inseamna activitatea internationala de cercetare, ar fi normal ca nivelul de experienta al dnei sa-i fi permis scrierea si castigarea (ca director de proiect) a unui numar impresionant de granturi de cercetare internationale (sau macar a cel putin unui astfel de grant de cercetare). Ar fi interesant pentru cititori (pentru a ne putea intari ideea ca dna este un cercetator desavarsit) ca dumneavoastra sa ne prezentati macar lista acestor granturi de cercetare. Cred ca ar fi si mai interesant, daca ati prezenta cat mai in detaliu aceste granturi de cercetare (incluzand aici suma finantata, finantatorul, obiectivele asumate, cat si rezultatele obtinute). Toate aceste lucruri, pe care ar trebui sa le prezentati cititorilor, reprezinta incununarea activitatii de cercetare avansata. In lipsa unor astfel de informatii am putea sa concluzionam ca tot ceea ce este scris este pur can can, subiectiv ……………..
Asa cum am spus si in prima mea interventie si alte cadre didactice au articole de calibrul articolului invocat de catre dna Reisz, doar ca aceste persoane continua sa faca ceea ce stiu mai bine si anume sa educe studentii, sa se faca vizibili pe plan international si respectiv sa desfasoare activitati de cercetare.
1. Da, acelea sunt cuvintele mele, în schimb nu am scris niciunde că doamna Reisz este „cercetător de renume mondial”, de unde ați scos-o? Puteți face oricâtă analiză pe text doriți, dar dacă am scris că Erika Reisz face cercetare de avangardă, asta nu înseamnă că am făcut-o automat „cercetător de renume mondial”. Dacă asta ați înțeles dvs, asta deja nu mai este problema mea.
Articolul care v-a cauzat atâta neplăcere nu a avut ca scop ridicarea Erikăi Reisz pe un piedestal – sunt convins că în UPT există profesori cu un CV care-l depășește pe al doamnei în cauză -, ci expunerea unei situații injuste. Eticheta „injustă” fiind pusă prin compararea activității științifice a celor doi colegi de departament, Ardelean și Reisz, nu prin compararea activității dnei Reisz cu a altor cadre didactice din întreaga Universitate Politehnica.
2. Un articol de ziar nu este un articol științific, așa că mă interesează prea puțin spre deloc care sunt standardele Clarivate Analytics, nu am inserat un raport în articol, ci o înșiruire a articolelor ambilor protagoniști, în același stil, de la articolul publicat în revista cu cel mai mare factor de impact în jos. Repet, la ambele cadre didactice a fost folosit același criteriu de înșiruire a articolelor, deci despre ce manipulare a asistenței vorbiți?!
3. Din moment ce recunoașteți că am dreptate – „Intradevar, activitatea stiintifica a dnei Reisz este net superioara activitatii stiintifice a dnlui Ardelean” -, ce sens mai are să tot bateți apa în piuă cu teze de doctorat internaționale, granturi de cercetare, etc?! Aveți o idee fixă – sunt alte cadre didactice în UPT mai valoroase din punct de vedere științific decât Erika Reisz – și o tot repetați, deși nu ăsta este subiectul articolului, ci exact ceea ce ați recunoscut la punctul 3.
Mă acuzați pe mine de manipulare, când, de fapt, cel care manipulați și deturnați sensul discuției sunteți chiar dumneavoastră. Poate veți reuși cu o altă ocazie și în altă companie, de data asta ați avut ghinion.
Excelent articol! Adica era aproape sa fie un articol bun, daca ar fi fost identificate normele legale incalcate. Nu am inteles care a fost legislatia aplicata eronat in cazul prezentat. Urmeaza , in mod firesc, intrrebarea: de ce dna sef lucrari dr. Reisz nu s-a adresat justitiei? Sau unei instante academice in masura sa solutioneze astfel de cauze?
Mi-e teama ca aici nu este substanta pentru o actiune in instanta.
Îmi pare rău că nu v-am satisfăcut exigențele, poate data viitoare 🙂
Acum, dacă insistați, eu pot identifica în legislație normele care, dacă erau respectate, nu încălcate, nu i-ar fi dat posibilitatea lui Radu Ardelean să-l substituie la cursuri pe profesorul Davidescu, vreme de 15 ani (!). Sigur-sigur legea nu îți permite să încasezi salariul pentru o activitate pe care nu o desfășori, dacă dvs aveți informații contrare, nu ezitați să mă puneți la curent cu acestea!
În ceea ce privește faza cu compararea activității științifice a celor două cadre didactice implicate, nu e neapărat vorba despre încălcarea legislației, ci despre ceea ce promite UPT – „cercetare de avangardă” – și modalitatea în care s-a procedat în acest caz, în care un cercetător de avangardă primește mai puține cursuri și la o secție mai slabă decât un elaborator al orarului facultății.
Și apropo de o acțiune în instanță: jurnaliștii au voie să scrie doar despre subiecte care au ajuns să fie disputate în justiție? Aveți o normă legală care să stabilească lucrul ăsta? 🙂
Doar pentru ca m-ati indemnat sa nu ezit sa va pun la curent: eu nu am dovezi ca cineva ar fi incasat salariu pentru activitatea desfasurata. Nu am cum sa am asemenea dovezi . Numai ca , nu le aveti nici dumneavoastra. Ceea ce ati prezentat in articol pe aceasta speta, nu sunt dovezi , sunt relatarile unei persoane. Dumneavoastra nu aveti nicio calitate sa stabiliti legalitatea acelor demersuri. Era cu totul altceva, daca clienta dumneavoastra ar fi prezentat acele dovezi in instanta si ar fi obtinut o hotarare in ceea ce priveste vinovatia.
Bineinteles ca aveti voie , chiar este benefic pentru societate , sa scrieti despre asemenea teme. Doar ca , nici dumneavoastra , nici cititorii, nu se pot pronunta acolo unde numai justitia hotaraste. Eu mi-am exprimat indoiala in ceea ce priveste calea pe care a decis sa o urmeze dna sef de lucrari dr. Reisz. Pentru mine este evident ca domnia sa ar trebui sa isi caute dreptatea in instanta. Daca poate proba ceea ce afirma.
„Doar că nici dumneavoastră, nici cititorii nu se pot pronunța acolo unde numai justiția hotărăște” 🤓 Din câte știu eu, dacă nu cumva s-o fi abrogat cât am fost plecat în concediu, libertatea de exprimare e garantată de Constituția României, așa că vă rog să mă scutiți de interpretări de genul ăsta. Culmea e că, deși l-am întrebat direct pe Radu Ardelean dacă afirmația Erikăi Reisz cu privire la ținerea cursurilor în locul lui Davidescu este o minciună, iar Ardelean a refuzat să discute pe subiect, fără să nege veridicitatea afirmației colegei sale, dumneavoastră îmi cereți dovezi 🤓
„dacă nu cumva s-o fi abrogat cât am fost plecat în concediu, libertatea de exprimare e garantată de Constituția României.”
o fi ramas ea, libertatea de exprimare prin Constitutie, prin tratate internationale la care e parte si Romania, ba chiar si prin ceva legi nationale, dar… doar acolo se mai gaseste, in realitate s-a abrogat de mult😂🤣😂🤪
si mai mult decat atat, marea majoritate e indiferenta la treaba asta pentru ca:
#IDIOCRACY🤪
Nu a fost incalcata nici o norma legala.
Actiunea dnei in justitie nu are nici un pic de substanta.
Se pare că unii nu au înțeles nici acum despre ce este vorba î n articol(așa cum repetă de nenumărate ori domnul Sandu). Am să încerc să fiu cât mai succintă. În articol este vorba despre 2 persoane (nu despre toată Politehnica): doamna Reisz( nu este prietenă cu șeful de departament) și domnul Ardelean ( este prieten cu șeful de departament). Ca să avansezi, să primești secțiile cu studenții cei mai buni și cu viabilitate trebuie să îndeplinești o singură condiție: să fi prieten cu șeful de departament. Restul nu contează. (Revedeți comparația dintre cele două activitati științifice). Asta vrea să scoată în evidență articolul.
Trepadusii conducerilor Facultății/Universitatii dau cu parul iar Sorina face acupunctură…
Doresc să atrag atenția asupra următorului fapt: Imediat după apariția articolului au apărut comentarii in care domnul Brindescu era acuzat de faptul că nu a stat de vorbă cu conducerea Politehnicii pentru a prezenta și punctul ei de vedere. A trecut mai mult de o săptămână și conducerea Politehnicii nu a făcut uz de dreptul ei la replică. Oare ce așteaptă conducerea Politehnicii???? Să treacă furtuna pentru ca după aceea să-și vadă liniștită de treabă în stilul ei.