Elevi din Timiș, retrași de la școală pentru a face homeschooling. Părinții riscă dosar penal

Peste 20 de elevi au fost retrași, începând de anul trecut, din unitățile de învățământ din Orțișoara și Otelec, motivul invocat de părinți fiind că vor ca aceștia să învețe acasă, în sistem homeschooling. ”De la începutul acestui an școlar au fost retrași 16 elevi. Anul trecut, au plecat opt. Părinții ne-au spus că îi vor înscrie la alte instituții de învățământ din străinătate. Până la urmă, este dreptul lor să aleagă ce sistem educațional doresc. Noi am anunțat autoritățile – protecția copilului, inspectoratul școlar, primăria”, a declarat directorul Școlii Gimnaziale Orțișoara, Mihaela Rotundu.

Reacția autorităților locale

Autoritățile înștiințate cu privire la această situație au reacționat în mod diferit. În urma unei solicitări adresate Direcției Generale pentru Asistență Socială și Protecția Copilului Timiș, reprezentanții instituției ne-au comunicat faptul că, din punctul lor de vedere, situația nu este de așa natură încât să impună intervenția instituției. ”Monitorizarea acestor familii este realizată de Primăria Orțișoara. Familiile respective au transmis asistentului social din localitate certificatele de înscriere ale elevilor la Christian Light Academy, aceste certificate fiind, ulterior, transmise și instituției noastre. Dat fiind faptul că acești copii sunt în siguranță, nefiindu-le puse în pericol viața sau sănătatea, în prezent nu este necesară intervenția DGASPC Timiș. Dacă primăria din localitate, în urma monitorizării cazului, va concluziona că acești copii se află într-o situație de risc iminent și va solicita sprijinul instituției noastre vom interveni conform atribuțiilor și limitelor prevăzute de lege”, a fost răspunsul DGASPC Timiș. Din punctul de vedere al primarul Orțișoarei, Aleodor Soboru, lucrurile par să fie sub control. Contactat telefonic, edilul-șef al comunei a dat asigurări că Serviciul de asistență socială din cadrul primăriei își va face treaba.

Altfel stau lucrurile la Inspectoratul Școlar Județean Timiș, situația fiind privită aici dintr-o perspectivă mai complexă. Având în vedere faptul că homeschooling-ul nu este o formă de educație recunoscută în România, conducerea inspectoratului a precizat că instruirea unui copil în acest sistem contravine legislației românești. ”Referitor la situația semnalată, părinții nu au avut un motiv întemeiat pentru a-și retrage copiii de la școală. Conform legii, învățământul general obligatoriu este de 10 clase și cuprinde învățământul primar și cel gimnazial. Legea educației nu prevede posibilitatea de școlarizare acasă de către părinți. Faptul că nu o interzice explicit nu este un argument, cum susțin unii, deoarece textul legii este clar. În articolul 32 alineatul 1 din Constituția României se menționează: <<Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie şi de perfecţionare>>, iar în alineatul 5: <<Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în unităţi de stat, particulare şi confesionale, în condiţiile legii>>. Legea este clară și în ceea ce privește formele alternative de învățământ recunoscute în sistemul românesc. Articolul 59 din Legea educației prevede că în sistemul de învățământ preuniversitar pot fi inițiate și organizate alternative educaționale doar cu acordul Ministerului Educației, pe baza unor regulamente aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, iar la toate formele de învăţământ alternativ în limba română, în limbile minorităţilor naţionale sau în limbi de circulaţie internaţională se poate înscrie şi pregăti orice cetăţean român. În plus, Codul penal, prin art. 380 alin. 1, impune sancțiuni pentru încălcarea obligativității școlarizării în învățământul obligatoriu: <<Părintele sau persoana căreia i-a fost încredințat, potrivit legii, un minor și care, în mod nejustificat, îl retrage sau îl împiedică prin orice mijloace să urmeze cursurile învățământului general obligatoriu, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda>>. Singura excepție, prevăzută în Legea educației, este pentru copiii cu cerințe educaționale speciale sau nedeplasabili din motive medicale, în cazul cărora se poate organiza învățământ la domiciliu sau pe lângă unitățile de asistență medicală. Așadar, o persoană de vârstă școlară rezidentă în România (nu doar cetățean român, ci se poate argumenta că orice copil rezident pe teritoriul statului român) trebuie să urmeze cursurile într-o unitate de învățământ acreditată în România, conform legii.

Și în țări în care este reglementat conceptul de homeschooling, există obligații ale părinților în raport cu sistemul educativ, în vederea asigurării respectării drepturilor copilului și a certificării școlarizării. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fost solicitată să se pronunțe în mai multe astfel de cazuri și a dat dreptate sistemelor de educație, considerând că practicile care interzic școlarizarea acasă nu încalcă nici drepturile părinților, nici pe cele ale copiilor. Un exemplu este cazul Wunderlich vs Germany (2019), relatat și în presa din străinătate, în care o familie s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului pe motiv că a fost încălcat Articolul 8 din Convenție privind respectarea vieții de familie. Părinții au refuzat anterior școlarizarea copiilor lor pe motive religioase, iar statul german a dispus plasarea temporară a acestora într-un centru de ocrotire a minorilor. CEDO a apreciat că autoritățile germane au procedat corect luându-i pe cei patru minori din mediul lor familial, pentru că părinții acestora i-au retras din sistemul de învățământ acreditat de stat pentru a face școală acasă. Homeschooling-ul este interzis în Germania. Părinții au primit, în repetate rânduri, sancțiuni pecuniare, fiind angrenați inclusiv în procese penale. Copiii au fost redați părinților atunci când aceștia au acceptat să îi reînscrie la școală. Evaluând anterior sistemul german de frecventare școlară obligatorie, CEDO a constatat că acesta are la bază considerații conforme cu jurisprudența Curții, precizând că autoritățile naționale au asigurat un echilibru corect între interesele superioare ale copiilor și cele ale reclamanților, care nu a depășit marja de apreciere acordată autorităților naționale”, a transmis inspectorul școlar general al ISJ Timiș, Marin Popescu.

Ministerul Educației: homeschooling-ul e în afara legii

Sunt puține țări în lume (ca SUA, Anglia) care recunosc sistemul de homeschooling. Conceptul este cunoscut, pe o scară mai mică, și în țara noastră, dar nu este reglementat în legislația românească. ”(…) În România nu există cadrul legal, inclusiv constituțional, care să permită funcționarea școlii în sistem/ la forma de învățământ homeschooling. Echivalarea studiilor în România pentru elevii care au acte de studii, fiind înscriși în străinătate în sistemul homeschooling, la „școli-umbrelă”, așa cum se numesc școlile care asigură învățarea de acasă, se face în condițiile stabilite legal, după caz, de către Centrul Național pentru Recunoașterea și Echivalarea Diplomelor (CNRED) sau inspectoratele școlare”, a transmis Ministerul Educației.

Cu toate acestea, în ultimii ani, tot mai mulți părinți (se estimează că numărul acestora depășește 500) au ales acest sistem ca variantă de învățare pentru copiii lor. Motivele sunt dintre cele mai diverse, așa cum reiese din discuțiile purtate de aceștia pe grupurile de comunicare din mediul virtual, cel mai frecvent invocat fiind acela că sistemul de învățământ românesc este prea rigid, nefiind centrat pe abilitățile individuale ale copilului.

Sub umbrela unor entități din străinătate

În forma lui originală, homeschooling-ul înseamnă parcurgerea, de către copil, a unui traseu educațional particularizat, acasă, asistat fie de un părinte, fie de un profesor, având ca suport informațional materiale didactice oferite de o unitate de învățământ acreditată în acest sens. Resursele de învățare sunt furnizate de așa-numitele ”școli-umbrelă”, instituții educaționale care sunt recunoscute și acreditate de către un stat și care funcționează în regim de fără frecvență sau de la distanță. Costul unui an de studiu sub patronatul acestor școli-umbrelă se încadrează între 300 și 600 de dolari pe an de elev, dar unele dintre ele oferă reduceri de familiilor care au mai mulți copiii înscriși la aceeași unitate de învățământ. Conceptul de homeschooling se diferențiază de cel al unei instituții de învățământ clasice îndeosebi prin faptul că nu impune prezența elevilor la cursuri, dar și prin prisma evaluării cunoștințelor dobândite, a timpului de studiu și a disciplinelor care pot fi alese în funcție de bioritmul și de nivelul de inteligență al copilului. În România, acest sistem este, uneori, confundat cu unschooling-ul, respectiv cu dobândirea de cunoștințe în mod individual, acasă, fără ca elevul să fie ghidat de o instituție de învățământ. Președintele Asociației Home Schooling din România, Gabriel Curcubet, a precizat că homeschooling-ul nu înseamnă doar o instruire oferită copilului de părinți acasă, oricât de calificați ar fi aceștia, ci presupune obligatoriu înscrierea acestuia într-o școală acreditată într-un stat care recunoaște această formă de educație, școală care, ulterior, eliberează o foaie matricolă și un certificat de absolvire a unor cursuri.

Cele mai multe dintre școlile-umbrelă la care apelează părinții din România sunt cele din străinătate, cele mai multe dintre ele aparținând unor confesiuni religioase. Există, însă, și în țara noastră instituții care furnizează servicii educaționale pentru homeschooling, dar sub o altă formă. Pentru că la noi homeschooling-ul nu este recunoscut în mod oficial, o parte dintre aceste instituții funcționează ca centre de studii. Astfel de școli/centre pe care am reușit să le identificăm există în Brașov, Oradea, Cluj-Napoca, Craiova dar, potrivit unor surse neoficiale, se pare că și în București și în județul Suceava. Potrivit datelor publicate pe site-urile unora dintre ele, majoritatea susțin că sunt afiliate unor instituții de învățământ britanice sau americane, oferind alternativa unui program de studiu care îmbină programa școlară națională cu cea internațională.

Elevii nu sunt monitorizați de toate inspectoratele școlare din țară

Subiectul homeschooling-ului este tabu în unele instituții publice din țară care activează în sfera învățământului, la fel și retragerea elevilor din școli. Trei dintre inspectoratele școlare care își desfășoară activitatea în zonele în care există școlile-umbrelă din România susțin că nu dețin nici măcar date generale privind retragerea elevilor din unitățile de învățământ, indiferent de motivul care a stat la baza acestei decizii. La Inspectoratul Școlar Județean București, de pildă, inspectorul pentru activități extrașcolare și comunicare instituțională Gianina Georgescu a afirmat că nu cunoaște niciun caz în care vreun elev să fi fost retras de la vreo școală în ultimii ani, dar și că unitățile de învățământ nu le furnizează astfel de informații. Realitatea de pe teren contrazice afirmația inspectorului din Capitală, unele dintre cazurile de retragere a copiilor din școlile bucureștene fiind chiar mediatizate. În Brașov, purtătorul de cuvânt al inspectoratului școlar, Valentin Bucur, ne-a mărturisit că a aflat întâmplător de trei astfel de cazuri din presa locală, anul trecut, pentru că școlile nu au obligația de a informa ISJ-ul cu privire la astfel de situații. Cazurile de retragere a elevilor din școală nu se cunosc nici la ISJ Cluj. Altfel stau lucrurile însă în Suceava, Dolj și Bihor. Purtătorii de cuvânt ai inspectoratelor din aceste județe au confirmat că au fost elevi retrași din școli, motivul oferit de părinți fiind însă altul: deplasarea în străinătate. Dacă lucrurile stau sau nu așa, este mai greu de dovedit. Aceasta, întrucât, potrivit inspectorului Florin Negruțiu din cadrul ISJ Bihor, nu există o reglementare legală care să impună obligativitatea depunerii unui act doveditor în acest sens la unitatea de învățământ în care este înscris elevul.

Ce spun juriștii?

Părinții din România care au optat pentru sistemul homeschooling stau cu sabia lui Zamolxis deasupra capului. Aceasta, întrucât legislația sancționează actele, indiferent de natura lor, considerate a fi îndreptate împotriva interesului superior al copilului. Funcționând în afara legii, homeschooling-ul este privit ca o activitate care prejudiciază interesul copilului, lucru știut și de părinți, analizând schimbul de ”rețete” împărtășite pe rețelele de socializare despre cum se pot proteja astfel încât să nu fie luați în colimator de autorități.

Fiind un concept relativ nou în România, nu există o cazuistică a acțiunilor penale îndreptate împotriva părinților care și-au retras copiii de la școală pentru a face homeschooling, dar în sfera juridicului se poartă discuții între specialiștii de drept cu privire la oportunitatea deschiderii unei anchete penale în astfel de situații. ”Legiuitorul s-a gândit să protejeze minorul ca acesta să nu fie retras de la frecventarea cursurilor învăţământului general obligatoriu potrivit legii. În măsura în care ne aflăm în această situaţie, iar părinţii acţionează în mod nejustificat, înseamnă că răspunderea acestora intră în sfera incidenţei dreptului penal. Din punctul meu personal de vedere, interesul superior al minorului va prevala întotdeauna, chiar şi în relaţie cu părinţii acestuia, potrivit art. 2 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Or, potrivit legislaţiei româneşti, la momentul de faţă, legea recunoaşte învăţământul general obligatoriu în forma stabilită de legiuitor şi nu o alternativă precum homeschooling. Astfel stând lucrurile, un procuror va analiza dreptul la educaţie al minorului prin prisma faptului că acesta trebuie să urmeze formele legale de învăţământ existente în România. Până când homeschoolingul se va situa tot în afara legii, va fi nelegal, ceea ce înseamnă că părinţii vor fi răspunzători, chiar şi din punct de vedere penal, dacă nu îşi duc copilul la o formă legală de învăţământ obligatoriu”, a explicat avocatul timișorean Cristian Faur.

În ceea ce privește dreptul la educație, un drept fundamental recunoscut la nivel global, observăm că acesta operează cu delimitări chiar și în legislația europeană care impune o distingere între generalizarea și particularizarea acestuia. ”Dreptul la educație nu este totuși absolut, deoarece poate da naștere la limitări acceptate implicit, având în vedere că, prin natura sa, este necesară reglementarea de către stat”, se precizează în Ghidul pentru aplicarea Art. 2 din Protocolul 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

4 Comments
Daniela 21 aprilie 2021
Nu pot să cred că un jurnalist din Romania nu știe că Zamolxis este zeul dacilor și că cel cu sabia la care se referă autorul articolului este personaj legendar și se numește Damocles. Poate un pic de școală altfel decât mega organizată și prost orientată ca cea din Romania de astăzi v-ar fi prins mult mai bine. Rușine!
gameover 18 aprilie 2021
Va este frica ca ramineti fara elevi si implicit fara norme si fara bani,nu mai puteti voi de grija copiilor,altceva va roade,sa nu se mareasca numarul acestor elevi care se retrag,acolo este problema voastra,dar nu va intrebati de ce acesti parinti si au retras copiii de la scoala,de bine ce ii instruiti si din cauza conditiilor bune care le oferiti,iar institutii gen ,,protectia copiilor,, despre care toti stim cit de bine ii procedeaza sa taca din gura si sa ocupe de protectia copiilor institutionalizati,sau acolo nu conteaza,ca in acest caz parintii fac ce este mai bine , ce cred ei ca este mai bine pentru ei,iar acel inutil,arhaic,retrograd inspectorat scolar cu singurul rol de a plimba niste hirtii sa isi vada de treaba adica de nicio treaba ca si asa nu au obiectul muncii,si sa inteleaga ca copiii de scoala vor fi din ce in ce mai putini,ca nu se mai nasc,ca se emigreaza la greu de bine ce este in tara,ca este foarte posibil sa se nasca mai multi copii in strainatate si care vor merge acolo la scoala,la gradinita,ca fenomenul de retragere se poate inteti,si ca numarul de norme va fi an de an mai mic,inclusiv din cauza abandonului scolar,printre cel mai mare din UE daca nu cel mai mare.