Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români

Dragobetele, sărbătoarea dragostei la români, îşi are rădăcinile în tradiţiile dace şi în credinţa într-un fel de zeu al iubirii.

Sărbătoarea iubirii la români, Dragobetele, este celebrat pe 24 februarie. Celebrarea Dragobetelui marchează simbolic începutul primăverii.

Dragobetele, sărbătoarea dragostei la români, îşi are rădăcinile în tradiţiile dace şi în credinţa într-un fel de zeu al iubirii.

Dragobete era cunoscut ca zeul tinereţii şi al iubirii, cu origini străvechi. El era nu era fiul babei Dochia, un flăcău chipeş şi iubăreţ, care seducea toate femeile ce îi ieşeau în cale. I se mai spunea Cap de Primăvară sau Cap de Vară şi era identificat cu Cupidon, zeul iubirii în mitologia romană, şi cu Eros, corespondentul acestuia în mitologia greacă.

Astfel, el a rămas până în ziua de azi simbolul suprem al dragostei la români.

Prin excelenţă, sărbătoarea este una a fertilităţii și e pusă sub semnul unei zeităţi mitice. Este ziua constituirii perechilor, atât pentru păsări, cât şi pentru oameni.

Tradiţia de Dragobete aminteşte de obiceiul fetelor şi al băieţilor, care se îmbrăcau în haine de sărbătoare şi porneau dimineaţa spre pădure, pentru a culege ghiocei, viorele, tămăioasă, pe care, mai apoi, le aşezau în dreptul icoanelor şi le foloseau pentru diverse farmece menite să atragă iubirea. Mai apoi, grupurile de tineri se întorceau din pădure şi începeau o horă pentru că aşa cum spune şi zicala, „Azi e Dragobetele, se sărută fetele”. Cei care legau o poveste de iubire în urma horei se spunea că vor fi îndrăgostiţi tot timpul anului.

Obiceiul fetelor necăsătorite era să strângă zăpada rămasă în jurul casei, care purta denumirea de „zăpada zânelor”. Oamenii credeau că apa rămasă după topirea zăpezii avea proprietăţi magice pentru că s-a născut din surâsul zânelor. Fetele se spălau pe faţă cu această apă pentru a deveni la fel de frumoase ca zânele şi pentru a-şi atrage ursitul. În această zi, fetele trebuiau să se întâlnească doar cu persoane de sex masculin dacă îşi doreau să aibă parte de iubire tot anul.

CITEŞTE ŞI: Comisarii de la Protecţia Consumatorilor Timiş au intrat puternic în magazinele care îşi bat joc de noi (video)

De asemenea, în unele zone ale ţării, ajunul zilei de Dragobete are aceeaşi semnificaţie ca noaptea de Bobotează. Prin urmare, fetele tinere care doreau să îşi descopere ursitul îşi puneau busuioc sfinţit sub pernă, adormind cu credinţa că Dragobete le va ajuta să îşi găsească iubirea adevărată, conform Mediafax.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns