Donjonul de la Castelul Huniade, un subiect… delicat

Vestea bună este că s-a găsit o sursă de finanţare pentru punerea în valoare a donjonului medieval descoperit, în 2009, în curtea şi sub intrarea Castelului Huniade, fondurile în cauză fiind separate de cele destinate restaurării Muzeului Banatului, o operaţiune care trenează deja de ani buni, deşi, oficial, se află în derulare. Vestea rea ar fi că pentru donjonul amintit s-a întocmit un singur proiect, în condiţiile în care Direcția Județeană pentru Cultură Timiş pledează pentru existenţa mai multor variante, dintre care să fie selectată cea mai bună. Dr. Sorin Vlad Predescu, directorul executiv al amintitei instituţii, o structură deconcentrată care aparţine de Ministerul Culturii şi nu de Consiliul Judeţean, a explicat ieri că, în 27 martie, a înaintat Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice o contestaţie pe această temă, în condiţiile în care proiectul de restaurare a donjonului, respins de Comisia Zonală a Monumentelor Istorice nr. 12, a primit, la Bucureşti, un aviz favorabil.

„Donjonul este, în sine, un subiect complicat, pentru că se află în incinta Muzeului Banatului, unde toate lucrările de până acum trebuie desfăcute şi refăcute, întrucât au produs deja degradări ireversibile. În plus, descoperite cu destulă vreme în urmă, ruinele donjonului au fost incorect păstrate. Practic, din 2009 până în 2015, când am întreprins, împreună cu poliţia, două controale care le-au vizat, şi ele s-au deteriorat din cauza intemperiilor. Am cerut atunci un proiect de conservare, iar în luna decembrie a acelui an cei de la muzeu au încercat să le acopere cu nisip. Le-am transmis că nu e momentul şi că e nevoie, înainte de acoperire, să se găsească o soluţie adecvată de conservare. Acum, dată fiind existenţa fondurilor pentru punerea donjonului în valoare, sperăm să apară şi proiectul cel mai potrivit”, a subliniat Predescu.

CITEŞTE ŞI: Călare pe cal şi cu ghiozdanul în spate, un copil de-o şchioapă e salutat de toţi şoferii: „Nu ţi-e frică? – Nu!” (Video)

El a mai atras atenţia asupra faptului că prea puţini organizatori de manifestări culturale programate să aibă loc în zonele istorice protejate ale Timişoarei şi ale altor oraşe din judeţ solicită necesarul aviz din partea Direcţiei Judeţene pentru Cultură Timiş, majoritatea mulţumindu-se cu OK-ul din partea comisiilor locale de ordine publică.

CITEŞTE ŞI: L-au votat din plin pe… Titu Bojin

„Este foarte bine că a crescut numărul evenimentelor culturale care se desfăşoară în aer liber. Nu avem nici o intenţie de a limita asemenea iniţiative salutare, dar, prin profilul activităţii noastre, suntem datori să atragem atenţia că intervenţiile temporare în peisaj, cum ar fi îngrădirile, amplasările de scene, toalete ecologice, chioşcuri şi alte asemenea, în apropierea unor clădiri de patrimoniu, au nevoie de avizul nostru. Trebuie să existe şi dezvoltare, dar şi conservare. În urma nenumăratelor concerte care au avut loc în ultimii ani în Piaţa Victoriei, de exemplu, faţada Operei a avut de suferit din cauza vibraţiilor. Puse pe o structură metalică, plăcile de travertin riscă să se fisureze şi să se desprindă din această cauză.

CITEŞTE ŞI: O tânără din vestul ţării a ajuns în presa centrală după like-ul unui fotbalist celebru

La fel, când este vorba de spectacole care au loc în preajma unor biserici în care tocmai au loc serviciile religioase, organizatorii au nevoie de avizul lăcaşelor de cult. DJC Timiș a fost invitată de Primăria Municipiului Timişoara să facă parte din Consiliul de coordonare a Agendei Culturale, ceea ce va fi un prim pas către fluidizarea comunicării pe tema evenimentelor tip outdoor. Dacă regulile privind protecţia patrimonului nu sunt respectate, există riscul unor amenzi de 4.000 – 8.000 de lei, a punctat vorbitorul, adăugând că o eventuală şi deja vehiculată descentralizare a direcţiilor pentru cultură din ţară şi o trecere a lor în subordinea consiliilor judeţene ar fi „o catastrofă la nivel naţional”. „Un asemenea model disfuncţional a existat în România între anii 1973 şi 2001. Nu e de mirare că, în exact acelaşi interval, nu s-au aplicat nici un fel de sancţiuni contravenţionale pentru distrugerea patrimoniului. Logic, nimeni nu se amendează singur, iar dacă am reveni la o asemenea absurditate s-ar ajunge la un dezastru”, a mai remarcat el.

CITEŞTE ŞI: Dezvăluiri incredibile! Florin Călinescu a fost „abuzat sexual”. Prezentatorul rupe tăcerea

Într-o cheie mai optimistă, directorul DJC Timiş a anunţat că instituţia pe care o conduce va continua seria de întâlniri din cadrul proiectului „Serilor patrimoniului”, manifestări de popularizare a adevăratelor bogăţii istorice care există în urbea de pe Bega şi în partea noastră de ţară.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns