Cea mai tânără comună din ţară e în Timiş. Media de vârstă: 28 de ani! Totuşi, îmbătrâneşte. ”Asta-i România: case goale, oameni plecați dincolo…”

stiuca

După recordurile demografice înregistrate în 2016 – anul cu cel mai mare spor negativ din istorie și cel mai mic număr de născuți-vii din ultimul secol -, 2017 nu aduce o ameliorare a situației, decesele continuând să aibă un excedent față de nașteri.

Conform datelor statistice, populaţia s-a redus cu 13 la sută din 1990 până în 2016, cauzele fiind migraţia, planning-ul familial şi mortalitatea. Rezultatul transformărilor demografice din ultimul sfert de veac a consemnat accentuarea procesului de îmbătrânire a populaţiei.

Citeşte şi: A murit Stela Popescu!

Faţă de anul 2002, vârsta medie a populaţiei rezidente a crescut cu patru ani – de la 37,7 ani în 2002 la 41,5 ani la 1 ianuarie 2016. Cea mai tânără comună din România începe să se alinieze în trend.

Este vorba de Știuca, din județul Timiș, cu cea mai mică medie de vârstă, de 28 de ani. Deși, anual, s-au născut peste 20 de copii, iar populația a crescut de la 1.851 în 2011 la 2.065 de locuitori în 2016, fenomenul migrației este prezent.

”Din fiecare casă pleacă cel puțin unul în străinătate. Multe locuințe sunt goale. În ultimii cinci ani, adică din anul 2013 și până în prezent, 36 de copii s-au născut în străinătate”, a precizat Marian Dincă, secretarul comunei Știuca.

 

Fiecare familie are, în medie, trei copii

Pe lângă, centrul de comună, Ştiuca, în unitatea administrativă sunt incluse și satele Dragomirești, Oloșag și Zgribești. Potrivit autorităților, localitățile ar fi fost, în prezent, depopulate și cu populație îmbătrânită, dacă în urmă cu aproximativ 50 de ani nu ar fi venit în zonă primii etnici ucraineni.

Știuca a fost un sat nemțesc și a fost afectată, în anii de dinainte și de după revoluție, de plecarea în masă a șvabilor. Nici românii din celelalte localități ale comunei nu au rămas în casele părintești. ”Sătenii au mers la școli profesionale la Reșița sau la Lugoj și, ulterior, și-au cumpărat apartamente și nu au mai revenit.

În Dragomirești nu era cooperativă și au venit ucraineni de la Ruscova și Poenile de sub Munte (județul Maramureș) și au cumpărat casele nelocuite și terenurile. Era prin 1964-1966”, spune Marian Dincă. În prezent, aproape trei sferturi din populație este de etnie ucraineană, iar, de regulă, fiecare familie are cel puțin trei copii, pentru că, pentru ei, moștenitorii sunt singura bogăție sufletească.

 

Zbor spre alte zări

”Ucrainenii au venit aici pentru că era mai bine decât în Maramureș, acum se îndreaptă spre alte zări. De când s-a putut pleca la muncă dincolo, au început să meargă și ei. Înainte au lucrat ca muncitori necalificați în special în Portugalia și Spania, în domeniul construcțiilor. O parte au rămas acolo, deși și-au făcut case noi în comună.

Tineretul se orientează acum spre Austria și Germania, unde lucrează ca operatori în fabrici, unde au contracte de muncă. După o scurtă perioadă își iau și familiile cu ei, inclusiv copiii, care primesc alocații de acolo. Și în prezent își mai ridică în satele noastre locuințe, dar fenomenul s-a diminuat. Ei vor să rămână acolo pentru că statul român nu le asigură condițiile de dincolo. Birocrația și instabilitatea nu îi atrage să investească în țară”, spune Marian Dincă.

Potrivit acestuia, în comună, în afară de sectorul bugetar nu prea sunt locuri de muncă decât ca zilieri în agricultură, o altă variantă fiind naveta la fabricile din Lugoj.

 

Scade numărul elevilor

Situația migrației este reflectată și de numărul claselor de învățământ, aflat în scădere. Dacă în anul școlar 2010-2011, erau înscriși 120 de copii în învățământul preșcolar, distribuiți în șapte grupe de grădiniță, după cinci ani, s-a ”pierdut” o clasă. Astfel, în anul școlar 2015-2016, în grupa de vârsta 2,5-7 ani erau înregistrați 84 de copii și doar șase grupe la grădiniță. Și numărul elevilor a fost în scădere, cu peste 60 la sută din efectivul unei clase.

”De șase-șapte ani e un declin, nu mai sunt copii. La Dragomirești este, anul acesta, o singură clasă de învățământ simultan, iar înainte erau patru clase, câte una de la clasa I la a IV-a. La Știuca, era două clase paralele la gimnaziu, iar, în prezent, doar una”, spune Marian Dincă.

O realitate reflectată de strada aproape pustie la ora când copiii ies de la școală… ”Asta-i România: case goale, oameni plecați dincolo…”, conchide secretarul comunei Știuca.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *