Calitatea necorespunzătoare a aerului din Timişoara, băgată sub preș! Rezultatul: boli pulmonare şi moarte prematură

Se spune că mersul pe jos, cea mai naturală formă de deplasare umană, ar aduce numeroase beneficii pentru sănătate. O deplasare per pedes, dimineața, către locurile de muncă, măcar un kilometru-doi, ne-ar putea menține în formă și ne-ar da elan pentru întreaga zi.

Pentru un timișorean care face încercarea la orele de vârf ale traficului rutier, mersul pe jos ar putea, însă, chiar să-l îmbolnăvească. Aerul este aproape sufocant, se simte mirosul gazelor de eșapament, în principal, iar din când în când și câte o emanație de la cine știe ce fabrică utilizatoare de chimicale. Plimbarea de dimineață pe străzile orașului de pe Bega nu-i umple nimănui plămânii cu aer curat și nu-i creează bună-dispoziție.

Să batem aerul în piuă

Cu câțiva ani în urmă, Timișoara se afla pe un fel de listă neagră a celor mai poluate orașe din țară, ba chiar și din Europa. La vremea respectivă s-a vorbit mult despre această problemă, despre avertizările primite de la forurile europene și chiar despre începerea procedurii de infringement. La nivelul administrației publice s-au făcut ședințe, s-au reunit comisii și s-au elaborat strategii.

Slaba calitate a aerului din Timișoara a fost utilizată de politicieni în diverse luări de poziții, unele mai vehemente ca altele. Informațiile venite de la stațiile de monitorizare a calității aerului erau îngrijorătoare și arătau depășiri sistematice în special la indicele PM10, adică la micile particule de praf, mai ales în zonele foarte circulate, cum ar fi Calea Aradului sau Calea Șagului. Practic, însă, nu s-a întâmplat aproape nimic, iar strategiile s-au dovedit bune doar pentru depozitat în sertare sau prin rubrici mai puțin vizibile ale șefilor de instituții administrative.

Boli pulmonare și moarte prematură

Despre particulele PM10, site-ul oficial calitateaer.ro, aparținând de Ministerul Mediului, spune: „O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii.

Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer și, în consecință, mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură”. Cu alte cuvinte, cine respiră zilnic un aer poluat își scurtează viața.

Ne facem că plouă

După 2012, problema calității aerului din Timișoara a intrat într-un fel de con de umbră, cu mici zvâcniri ale populației nemulțumite de mirosurile venite dinspre fabricile de la Pădurea Verde sau de pe Calea Buziașului. Ba chiar se pare că, brusc, am început să respirăm un aer mai curat, conform edililor urbei. Așa să fie?

Senzația neplăcută pe care o are oricine inspiră aerul de pe străzile foarte circulate să fie doar o iluzie? Poate doar pentru liderii locali cu funcții înalte, întrucât Comisia Europeană, o instituție preocupată, totuși, de sănătatea locuitorilor uniunii, a atenționat România, la jumătatea anului trecut, în legătură cu deficiențele semnificative referitoare la monitorizarea poluării aerului pe întregul său teritoriu.

Astfel, România a primit o scrisoare de punere în întârziere în ce privește respectarea obligațiilor de stat membru, deoarece nu a reușit să creeze o rețea de monitorizare care să respecte standardele și cerințele Uniunii Europene în vederea evaluării eficiente și a îmbunătățirii calității aerului.

„Acest prim avertisment include rețeaua de monitorizare a unei game largi de zone și aglomerări, precum și toți principalii poluanți, inclusiv dioxidul de sulf, dioxidul de azot și oxizii de azot, pulberile în suspensie, plumbul, benzenul, monoxidul de carbon și ozonul, arsenul, cadmiul, mercurul, nichelul și hidrocarburile aromatice policiclice”, spuneau cei de la Comisia Europeană la momentul respectiv.

Poluarea atmosferică reprezintă un risc important pentru sănătatea publică, provocând mai mult de 25.000 de decese premature pe an în România, potrivit comisiei. O monitorizare adecvată este o cerință fundamentală pentru verificarea conformității cu diferitele standarde UE în ceea ce privește calitatea aerului.

Ce nu știm nu ne rănește

Cam așa au impresia autoritățile din România că pot rezolva problema. Dacă încercăm să ne lămurim, din postura de simpli cetățeni, asupra calității aerului pe care îl respirăm, vom avea câteva surprize triste.

Pe pagina de internet a Agenției Europene de Mediu putem consulta indicele calității aerului în aproape toate țările de pe continent (http://www.eea.europa.eu/themes/air/air-quality-index). Când consultăm harta și dorim să vedem ce respiră românul de rând, putem constata că pentru nici o stație de monitorizare a calității aerului nu există date disponibile.

Dacă despre alte țări putem afla informații – de exemplu, ieri, la Londra, indicele de calitate a aerului a avut culoarea verde, ceea ce înseamnă „bun”, dar nu excelent, din cauza bioxidului de azot – România noastră e plină de puncte gri. Acestea marchează stațiile de monitorizare a calității aerului și atât, pentru că nu există informații disponibile, cel puțin nu la standarde europene.

În Timiș, cei de la protecția mediului își fac datoria și emit buletine lunare și zilnice despre calitatea aerului, cu date preluate de la stațiile montate acum câțiva ani buni în mai multe puncte din Timișoara și din județ. Din acestea putem afla că în ultima lună a anului trecut, la stația TM1 de pe Calea Șagului, calitatea aerului a fost medie din 1 până în 6, apoi rea în data de 7, după care nu mai există informații până în data de 19 decembrie, când indicele de calitate a aerului a devenit 1, adică „excelent”.

La sfârșitul buletinului scrie că datele au fost furnizate de stațiile automate din rețeaua națională. Există și o literă B în buletinul lunar, unde ar trebui să găsim „variația concentrațiilor medii zilnice pentru indicatorii specifici”, dar aici se precizează „Datorită (sic!) restricțiilor bugetare s-au sistat monitorizările realizate prin prelevări manuale și determinări chimice”.

Adică, toată nădejdea ne stă în acele stații automate, care, se pare, nu transmit informații la nivel european. Există și buletine zilnice pentru informarea publicului. Dacă dorim să aflăm ce calitate a avut aerul din Timiș în data de 18 ianuarie găsim așa: „steluță” pentru stațiile din Calea Șagului, Calea Aradului și municipiul Lugoj, un indice „foarte bun” pentru stațiile de pe bd. C.D. Loga (în curte la Liceul Pedagogic), Școala din Carani și bd. Iosif Bulbuca. Ca explicație la steluța menționată mai sus, cei de la mediu scriu „sunt disponibili doi indici specifici”. În mod normal, indicele general de calitate a aerului este calculat pentru cinci indicatori.

Până la urmă, nu prea știm ce fel de aer respirăm în Timișoara sau chiar în toată țara, din moment ce Comisia Europeană ne-a tras de urechi, iar pe harta Agenției Europene de Mediu nu existăm. Poate autoritățile noastre își imaginează că e mai bine să nu știm în ce mediu poluat trăim zilnic. Iar pentru cei sceptici, doar un îndemn: ieșiți doar câțiva kilometri afară din Timișoara, undeva în câmp, dați-vă jos din mașină și respirați. Apoi reveniți în oraș și faceți comparație.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

3 Răspunsuri “Calitatea necorespunzătoare a aerului din Timişoara, băgată sub preș! Rezultatul: boli pulmonare şi moarte prematură

  1. Mai zilele trecute am fost nevoie sa imi pun batista l nas ca sa pot respira mai bine,filtrată, in zona continental,pe str.renasterii.concluzia este ca filrele de la continental nu isi fac datoria ori nu pot.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare