Aurul mov dintr-o comună timişeană

Până nu demult, într-o comună timişeană, localnicii lucrau în cadrul industriei petroliere. În ultimul timp, mulţi dintre angajaţi au fost disponibilizaţi, ei fiind nevoiţi să găsească alte alternative pentru supravieţuire.

Aşa s-a întâmplat şi în cazul familiei Oniţiu, din Şandra, soţia Anişoara rămânând fără loc de muncă şi fiind obligată să se apuce de legumicultură. Singurul care mai are un loc de muncă asigurat este Daniel Oniţiu. Pentru ca treburile să meargă mai departe şi ca să-şi susţină financiar cele două fete, studente la Timişoara, cei doi soţi s-au apucat de legumicultură.

Au ridicat solarii pe o suprafaţă de 2.000 de metri pătraţi şi au cultivat tot felul de legume, de la salată verde, lobodă, mărar, până la roşii, castraveţi, gulii şi varză. Din curtea gospodarilor nu lipseşte nimic şi nici nu vezi un fir de buruiană.

De buna orânduială a lucrurilor se ocupă stăpâna familiei, care e şi cea care vinde legumele la Timişoara, în Piaţa agroalimentară din Dacia: „De două ori pe săptămână merg la Timişoara cu marfă. Clienţii deja mă cunosc şi ştiu că sunt om serios şi vin numai cu produse ecologice pe piaţă. Noi folosim ca îngrăşământ doar gunoiul de grajd”.

Începând de anul acesta, din primăvară, familia Oniţiu a plantat pe o suprafaţă de 500 de metri pătraţi, butaşi de lavandă. „Am văzut şi noi pe net şi ne-am decis să încercăm. Cu lavanda e mai uşor. Planta nu are nevoie să fie udată, suportă bine seceta şi necesită mai puţină muncă, mai ales că nu mai suntem şi noi aşa de tineri. Cu legumele e mult mai greu”, spune Anişoara Oniţiu.

În prima fază va vinde bucheţele de lavandă, sau va confecţiona săculeţe cu această plantă, iar dacă afacerea va prospera, se gândeşte să cultive această plantă pe o suprafaţă mai mare, de două hectare şi să încheie un contract cu o firmă care să preia lavanda.

Specialiştii afirmă că la un hectar de lavandă se poate obţine un profit de 8.000 de euro.

0 Comments

No Comment.