Problema manualelor, mai bine zis absența lor de la anumite discipline și cicluri, a fost intens dezbătută, ani la rând, la toate nivelurile. În ultima perioadă, însă, tot mai multe voci din spațiul educațional punctează existența materialului didactic alternativ, manualul nemaifiind un element esențial al conținutului învățării, atât timp cât se respectă programa școlară.
CITEȘTE ȘI: Atenție la capcana reducerii de prețuri!
Dacă la clasele mai mari, funcționează alternativa manualelor digitale, care pot fi accesate de pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării, la cele mai mici absența manualului îngreunează procesul instructiv atât din prisma elevului, cât și a profesorului. Elevii care au ajuns, acum, în clasa a VII-a, generația de sacrificiu a acestui deceniu, și-au primit ani la rând manualele cu întârziere la începutul fiecărui an școlar. Pentru că ei au fost prima clasă pregătitoare, nu au primit cărți de școală din anii precedenți, programa fiind periodic modificată. Nici anul acesta nu a fost unul de excepție pentru ei, manualele pentru unele discipline sosind cu o întârziere de câteva luni.
Dificultăți au întâmpinat și unitățile de învățământ cu predare în limbile minorităților (maghiară, sârbă, germană). Potrivit Inspectoratului Școlar al Județului Timiș, în semestrul trecut, de pe băncile elevilor din clasa a VII-a au lipsit manualele de cultură civică, biologie la clasele cu predare în limbile maghiară și germană, consiliere și dezvoltare personală în limba maghiară, educație plastică în limba germană, educație tehnologică (germană și maghiară), fizică (germană și maghiară), informatică (maghiară și sârbă). În acest semestru, situația pare să se fi îmbunătățit pe alocuri. Conducerea Liceului Teoretic ”Dositei Obradovici” din Timișoara (cu predare în limba sârbă) susține că la această unitate de învățământ există, în acest moment, manuale pentru toate disciplinele.
Nu aceeași situație se înregistrează însă la toate școlile cu predare în limba minorităților. De exemplu, Ildiko Erdei, directorul Liceului Teoretic ”Bartok Bela” din Timișoara (cu predare în limba maghiară), a precizat că cele mai mari probleme în această unitate de învățământ se înregistrează la clasele mai mari de elevi, respectiv la liceu, la profilele economic și informatic, unde nu există manuale de specialitate, cadrele didactice trebuind să asigure traducerea după cele din limba română. Probleme cu manualele netraduse se înregistrează, de ani buni, și la școlile cu predare în limba germană. De exemplu, directorul Liceului Teoretic ”Nikolaus Lenau”, Elena Wolf, a afirmat că la clasele din învățământul secundar superior, în lipsa manualelor traduse și actualizate, se folosesc încă cele vechi de 12 ani, pe care cadrele didactice le adaptează periodic noii programe școlare.
Pe de altă parte, Sorin Ionescu, directorul Colegiului Național Bănățean din Timișoara, care a menționat absența, în continuare, a manualului de istorie pentru clasa a VII-a în limba română, și a mai multora la secția de germană, consideră că nu este o problemă atât de gravă precum ar putea părea la prima vedere: ”Lipsa manualului devine un subiect secundar, fiind mai mult o meteahnă a unor cadre didactice, pentru că resursele educaționale sunt nelimitate și pot fi adaptate programei școlare”. (sursa foto: edupedu.ro)
