Un bărbat de 46 de ani din Statele Unite poate vorbi în peste 40 de limbi străine, inclusiv în română, pe care o vorbește fluent, dar cu toate acestea nu are studii superioare și lucrează ca spălător de covoare.
Este unul dintre cazurile, extrem de rare, de persoane hiperpoliglote. Cotidianul „The Washington Post”, care îi publică povestea extraordinară, a încercat să găsească explicații pentru capacitatea lui ieșită din comun de a memora limbi străine și l-a convins să meargă la un centru specializat, unde i s-a făcut o scanare a creierului prin intermediul unui RMN.
Într-un oraș plin de diplomați și ambasade, unde traducătorii pot avea salarii cu șase cifre la Departamentul de Stat sau la Fondul Monetar Internațional, unde competența lingvistică este combustibil pentru CV-uri, Vaughn Smith curăță, cu mai puțin de 20 de dolari pe oră, covoare din casele unde pe pereți sunt atârnate amintiri de călătorie din locuri în care i-ar plăcea și lui să ajungă într-o zi.
În spatele modestiei lui, stau însă un secret și o minte cu abilități ieșite din comun. Vorbește fluent, spune el, opt limbi: engleză, spaniolă, bulgară, cehă, portugheză, română, rusă și slovacă. Dar poate să poarte o conversație în alte 25 de limbi. De fapt, își subestimează abilitățile. Se descurcă în cel puțin 37 de limbi, dintre care 24 le vorbește suficient de bine pentru a purta conversații lungi. Poate citi și scrie în opt alfabete. Poate povesti în italiană, finlandeză și în limbajul american al semnelor. Învață singur limbi indigene, de la Nahuatl din Mexic, la dialectul Salish din Montana. Calitatea accentului său în olandeză și catalană îi uimește pe vorbitorii nativi.
Ce limbi știe Vaughn Smith
Hiperpoligloții ca Vaughn au niveluri diferite de expertiză în limbile pe care le vorbesc. Iată cum își definește chiar Vaughn abilitățile:
Fluent – poate purta cu ușurință o conversație pe orice subiect, poate citi și scrie fără dificultate în:
Engleză
Spaniolă
Portugheză
Rusă
Cehă
Slovacă
Bulgară
Română
Conversațional – este capabil să aibă conversații aprofundate, pe o gamă largă de subiecte, dar uneori trebuie să se oprească pentru a se gândi la anumite cuvinte, însă poate citi și scrie în:
Croată
Finlandeză
Italiană
Letonă
Nahuatl
Sârbă
Intermediar – poate purta conversații simple despre mai multe subiecte, dar are nevoie de mai multe pauze, poate citi și scrie câte ceva.
Limbajul american al semnelor
Catalană
Olandeză
Franceză
Germană
Maghiară
Islandeză
Irlandeză
Norvegiană
Poloneză
Noțiuni de bază – poate vorbi și înțelege o mare varietate de fraze pe teme de bază, cum ar fi viața de zi cu zi și călătoriile, poate scrie și citi în unele dintre ele, dar nu în toate.
Amharică
Arabă
Estoniană
Georgiană
Greacă
Ebraică
Indoneziană
Japoneză
Lakota (dialect amerindian)
Lituaniană
Mandarină
Navajo
Salish
Singaleză
Suedeză
Ucraineană
Galeză
O oarecare familiaritate – cunoaște aproximativ 100 de cuvinte și fraze de prezentare
Mongolă
Vietnameză
Tzotzil
Zapotec
Cum a început fascinația pentru limbi străine
Cum a ajuns Vaughn la o asemenea performanță? Ce se întâmplă în creierul său? Și de ce își câștiga existența curățând covoare? Sunt întrebările la care a încercat să găsească răspuns reporterul „The Washington Post”, care a petrecut două luni alături de el.
Vaughn nu este interesat să impresioneze pe nimeni. A numărat și a enumerat limbile pe care le știe doar pentru că i-a cerut jurnalista Jessica Contrera. Dar este conștient că poate să-și amintească nume, numere, date și sunete mult mai bine decât majoritatea oamenilor.
Chiar și pentru el, acest lucru a fost întotdeauna un mister. Dar știe exact care a fost motivul pentru care și-a dedicat viața învățării atâtor limbi.
A crezut, la început, că există doar două limbi. Engleza, așa cum vorbea tatăl său, și spaniola, pe care o vorbea mama sa. Lui Vaughn îi plăcea să-și viziteze familia din Orizaba, Mexic, și îi plăcea felul în care sunau cuvintele spaniole. Dar crescând în Maryland, a încercat adesea să nu le folosească. Nu voia să se simtă mai diferit decât era deja față de ceilalți copii. Spaniola a fost primul lui secret.
Când niște veri îndepărtați ai tatălui său au venit în vizită din Belgia, au folosit cuvinte diferite de cele pe care Vaughn le auzise vreodată. De atunci, a fost fascinat de fiecare limbă nouă pe care o întâlnea.
A descoperit discurile în franceză ale mamei sale. La una din slujbele de meșter ale tatălui său, a găsit un dicționar german.
Un băiat din Uniunea Sovietică a venit în clasa sa de la gimnaziu. A cumpărat un ghid pentru începători în limba rusă. La scurt timp după aceea, a auzit o rusoaică într-un magazin alimentar. A mers la ea și a întrebat-o în rusește, așa cum învățase din ghidul de conversație: Bună ziua, ce mai faceți? I-a explicat că încearcă să învețe rusă și i-a plăcut cum femeia s-a luminat la față. „Ca și cum ar fi fost lovită de un strop de fericire”, își amintește Vaughn.
În acest timp, profesorii și părinții săi îl priveau adesea cu dezamăgire. Nu avea rezultate strălucite la școală, părea distrat și deseori simțea că nu se integrează.
„Simt că nu am știut cum să-l îndrum ca să se descurce mai bine”, spune acum mama sa, Sandra Vargas, cu care Vaughn locuiește în Maryland și de care are grijă, femeia fiind bolnavă de Parkinson.
Cum a învățat română
Sandra avea 20 de ani, se afla în plin divorț și îi creștea pe Vaughn și pe fratele său într-o țară cu totul nouă pentru ea. Când și-a dat seama că fiul ei nu se conecta cu alți copii așa cum ar fi trebuit, l-a dus la un psiholog, care i-a spus că Vaughn era doar „muy, muy intelligente” (foarte, foarte inteligent, în spaniolă – n.r). Dar pe măsură ce băiatul a crescut, mama a înțeles că era mai complicat de atât.
„Nu doar că are un creier mare, dar are și o inimă mare. Și asta este problema”, spune Sandra. „Pentru că el este foarte sensibil. Și tinde să creadă că nu este dorit sau că nu este iubit”, explică femeia.
CITEȘTE ȘI: Medicii din vestul țării, față în față cu provocarea momentului
Într-un mediu în care tot timpul simțea că nu i se potrivește, el se conecta într-un mod în care nimeni altcineva nu o putea face.
La 14 ani, Vaughn s-a mutat cu tatăl său, într-un apartament la subsol aflat nu departe de numeroasele ambasade din Washington D.C. Nu mai trebuia să se teamă să arate că este diferit de colegii săi de clasă. Elevii de la liceul lui erau din întreaga lume și vorbeau alte limbi.
Exista o gașcă de elevi brazilieni, așa că a început să învețe portugheza… S-a împrietenit cu un frate și o soră, care îi scriau liste de fraze în limba română și efectiv Vaughn le memora pe toate. Când a observat o fată etiopiană timidă, a rugat-o să îl învețe amharică…
În weekend-uri, lua autobuzul până la biblioteca Martin Luther King Jr., unde descoperise că exista cea mai bună colecție de cărți de limbi străine din oraș. Vaughn spune că de fiecare dată când citește ceva într-o carte, își poate aminti apoi totul aproape perfect.
De ce nu și-a continuat studiile
Dar la 17 ani, mama sa l-a mutat înapoi în Maryland. Vaughn a fost admis la cursul de limbă rusă de cel mai înalt nivel în noua sa școală, deși nu mai făcuse niciodată ore de rusă.
Diploma sa de absolvent de liceu avea să fie însă ultima pe care o va primi. Un consilier l-a încurajat să se înscrie la o școală de meserii pentru asistenți medicali, dar nu a fost admis. „Odată ce s-a întâmplat acest lucru, am renunțat la idee, iar acesta a fost finalul” studiilor, își amintește Vaughn.
Și așa a început o maturitate marcată de slujbe de ocazie. Vaughn a fost zugrav, bodyguard, tehnician pentru o trupă de punk rock și curier.
Prietenii săi l-au încurajat să-și facă un canal pe YouTube, dar după o criză de depresie, a încetat să mai filmeze.
În zilele în care nu are covoare de curățat, îl ajută pe un prieten cu geamurile clădirilor de birouri.
La un moment dat, i-a plimbat câinii colecționarei de artă cehe Meda Mládková, văduva unui guvernator al Fondului Monetar Internațional.
Aceasta l-a păstrat ca îngrijitor al casei sale din Georgetown și atunci a fost perioadă în care chiar a putut să-și exerseze cunoștințele în limbi străine. Vizitatorii casei vorbeau aproape toate limbile est-europene și, în scurt timp, la fel a făcut și Vaughn.
După liceu, nu mai avusese niciodată șansa de a susține un test de competență în vreo limbă. Și cu cât învăța mai mult, cu atât înțelegea mai mult complexitatea a ceea ce înseamnă să știi cu adevărat o limbă, conform digi24.ro.
