Nu departe de Timişoara, la doar 24 de kilometri, pe ruta DN6/E70, se află una dintre cele mai cunoscute şi preţuite crame din România. Renumite şi apreciate pentru vinurile pe care le produc, Cramele Recaş au obţinut trei medalii de aur şi una de argint la Mundus Vini în anul 2014, fiind unul dintre cele mai importante concursuri internaţionale de vin din Europa.
CITEȘTE ȘI: Mutată într-un „coteț” pentru că a dezvăluit ilegalitățile din primărie
Începuturile culturii viţei-de-vie în zona Banatului, mai exact pe dealurile din Recaş, aparţin perioadei ocupaţiei romane asupra provinciei Dacia, în secolul al III-lea după Hristos.
Există legende mai vechi, conform cărora pe aceste meleaguri s-a născut şi a copilărit însuşi Bachus, zeul vinului.
În anul 1319, nobilul maghiar Dominik de Saar este amintit într-o cronică a vremii ca proprietar al moșiei Rygachtelkue (Recaș).
În diplomele regelui Ludovic cel Mare din 1359 este menționată donația către fiii săi a proprietății Rykas din apropierea Timișului.
CITEȘTE ȘI: Bulversat de întrebările pentru permisul auto, un bănățean şi-a sunat un prieten în timpul examenului
În listele de dijmă de la Vatican ale bisericii catolice, așezarea Rykas nu este amintită, de unde se presupune că populația era de religie ortodoxă. Tot în 1359, sunt colonizate, cu aprobarea regelui Ludovic cel Mare, mai multe familii de români ortodocși care primesc loturi de pământ și alte privilegii.
Cea mai veche mențiune despre existența viilor din Recaș datează din 11 noiembrie 1447, într-un act care arată că Mihail de Ciorna, Banul Severinului, cumpăra viile de la Ioan și Ecaterina Magyar pentru 32 de florini ungurești de aur.
La sfârşitul secolului XX, în podgoria străveche şi-a început activitatea Compania Cramele Recaş, iar în prezent, societatea româno-britanică exploatează o suprafaţă de aproximativ 1.000 de hectare de viţă-de-vie.
Cramele Recaş au devenit în timp unul dintre principalii producători de vin din România, exportator renumit în Europa şi câştigător de numeroase premii la cele mai importante concursuri de profil naţionale şi internaţionale.
Cramele Recaş au dezvoltat branduri pentru bugete mai mici – Schwaben Wein – cât şi pentru consumatorii mai pretenţioşi – Castel Huniade, Cocoşul dintre Vii, Sole, Selene, Solo Quinta şi Cuvee Uberland. Acestea şi multe altele se pot achiziţiona în supermarketuri, în unul dintre numeroasele magazine de desfacere ale Cramelor Recaş, care sunt în toată ţara sau direct de la magazinul cramei.
Vizitare şi degustare
Cramele Recaş pun la dispoziţie şi un program de vizită a plantației şi a cramei, alături de degustări de vin în adâncul hrubelor, vechi de peste 50 de ani.
În acest program sunt degustate vinuri de înaltă calitate, albe, roşii şi roze, dar şi spumante, care au participat la cele mai renumite concursuri şi care sunt exportate în Europa, Statele Unite ale Americii, Canada şi chiar în Asia. Programul presupune: vizitarea plantației de viţă-de-vie cu prezentarea tehnologiei de cultură; vizitarea complexului de vinificaţie cu prezentarea fluxului tehnologic; vizitarea hrubei, prezentarea procesului de fabricare şi prezentarea expoziţiei de vinuri îmbuteliate şi savurarea vinurilor cu prezentarea tehnicii de degustare.
Variantele de degustare care puse la dispoziţie de Cramele Recaş sunt: degustare vin + pâine cu ulei de masline + apă – circa o oră; degustare vin + pâine cu ulei de măsline + meniu tradiţional „gulaş“ + apă + cafea + vin din probele degustate – circa două ore; degustare vin + pâine cu ulei de măsline + gulaş + friptură porc, pui + cartofi natur + salată + desert + apă + cafea + vin din probele degustate – circa trei ore. De asemenea, în cadrul restaurantului Agroturistic, meniul este foarte bogat, iar terasa acestuia este punct de belvedere, de unde se poate admira podgoria.
Oare cit din vinul aflat pe rafturile din supermarket-uri este NATURAL? Cred ca nici macar 5% din continutul unei sticle nu este vin. Restul – apa de ploaie la pret de vin natural. Daca duceti continutul unei sticle la analiza, spunind ca ati cumparat-o de la un taran, acel om s-ar putea sa ajunga in fata justitiei pentru ceea ce se gaseste in acea „licoare”.