Vestul turistic. Către nord, pe Mureș

Situat la 60 de kilometri de Timișoara și 34 de Arad, orașul Lipova se situează pe ambele maluri ale Mureșului și oferă câteva atracții turistice care îl fac demn de atenție.

Astfel, la poalele unei culmi ce coboară din creasta principală a Munților Zărandului, se înalță somptuoasă Mănăstirea „Maria Radna”, cel mai important loc de pelerinaj din vestul țării al catolicilor, fiind vizitată anual de peste 80.000 de persoane.

Potrivit unor cercetări efectuate de un institut de specialitate, s-a stabilit că Mănăstirea „Maria Radna” este cel mai vizitat obiectiv turistic din județul Arad. Începuturile vieții monahale la Radna se pierd în negura timpului, primele mențiuni datând din jurul anului 1327. Ele sunt legate de regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, care a ridicat aici o mănăstire și o biserică închinată Sfântului Ludovic de Toulouse, unchiul său, ambele fiind încredințate unor călugări franciscani veniți din Bosnia.

În 1520, a fost ridicată o capelă mică pe dealul din apropiere, în care au slujit călugării franciscani care s-au refugiat la nord de Mureș atunci când Banatul era ocupat de otomani, pentru ca în 1626 mănăstirea franciscanilor să fie reînființată la Radna. Datele vremii menționează faptul că, în anul 1668, Gheorghe Vriconosa din Bosnia a donat capelei fraților franciscani din Radna o icoană a Maicii Domnului tipărită pe hârtie în atelierul unui meșter tipograf din Italia.

În septembrie 1695, capela a fost incendiată de către soldații turci, ea arzând până la temelie. Însă, în mod surprinzător, icoana a scăpat intactă din incendiu, aceasta fiind icoana făcătoare de minuni cinstită de credincioși până astăzi. În forma impunătoare pe care o vedem în epoca actuală, așezământul a fost construit în secolele XVIII-XIX. Biserica a fost ridicată în anul 1992 la rang de Basilica Minor cu hramul „Maica Harurilor”, de către Papa Ioan Paul al II-lea.

Mănăstirea a fost recent renovată cu fonduri de la Uniunea Europeană. Nu doar arhitectura poate fi admirată aici, ci și un interesant muzeu al donațiilor făcute de pelerini.

Despre cavaleri și războaie

Afați în Lipova, ar fi păcat să ocolim cetatea Șoimoș, aflată la limita de nord-est a satului cu același nume, pe Cioaca Tăutului, în dreapta Mureşului. Tradiţia istorică pune numele cetăţii pe seama unei activităţi care i-ar fi adus faima în evul mediu: creşterea şoimilor.

A fost construită către sfârşitul secolului al XIII-lea, de către o familie nobiliară. S-a presupus că ar fi vorba despre Paul, ban de Severin, între anii 1272-1275, care o cedează mai întâi fratelui său Nicolae, iar apoi nepotului său de frate, Posa, fiul lui Ioan, în anul 1278. Unele indicii au condus la presupunerea că în timpul lui Ioan de Hunedoara, cetatea a fost refăcută.

Soarta cetăţii a urmat acelaşi traseu cu al Lipovei învecinate. A fost ocupată de turci în 1552, apoi eliberată în 1595. S-a cedat definitiv turcilor de către principele Gabriel Bethlen, după care a rămas în mâinile lor până în 26 martie 1688. A deţinut încă rosturi militare la începutul secolului al XVIII-lea, fără să fie implicată în vreun eveniment mai important. A fost părăsită oficial abia în 1788 şi supusă demolărilor.

Ruinele sunt vizibile pe pe drumul european E68, fiind situate pe un deal. Drumul până la cetate trebuie parcurs pe jos, dar, odată ajunși în vârf, putem admira valea Mureșului în toată frumusețea ei.

Loc de popas

Cei care doresc să se bucure de piesajul plăcut și de obiectivele turistice din zona Lipovei pot găsi cazare la motelul Ana Maria Magdalena din localitate, unde o cameră de două persoane le scoate din buzunar 120 de lei pe noapte. Cât despre masă, în unitatea menționată, micul dejun costă 20 de lei de persoană, prânzul – 35 de lei, iar cina – 30 de lei.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns