UVT, cooptată în realizarea unei cercetări privind desfășurarea activității didactice în momentul de față

Pentru a implementa măsuri adecvate de sprijin pentru profesori, o echipă de cercetători și cadre didactice de la Universitatea din București, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Institutul de Științe ale Educației și Universitatea de Vest din Timișoara a realizat, în perioada 25-31 martie 2020, o cercetare evaluativă privind practicile didactice și dificultățile în desfășurarea activităților cu elevii. Datele obținute sunt preliminarii, urmând ca un raport complet să fie finalizat în cel mai scurt timp.

La această cercetare au participat peste 6.000 de cadre didactice. În condițiile în care profesorii lucrează mai mult decât de obicei pentru a compensa anumite inconveniente rezultate ca urmare a desfășurării actului de învățământ într-un alt cadru, dascălii trebuie să regândească situațiile de învățare și pun mai mult accent pe calitate și pe interacțiunea și implicarea elevilor. Potrivit studiului, cei mai mulți dintre profesori  resping varianta repetării anului școlar și varianta recuperării prin restructurarea anului școlar viitor, optând pentru păstrarea structurii actuale a anului școlar în curs, cu reproiectări ale curriculumului și evaluărilor pentru clasele a VIII-a și a XII-a (42 la sută) sau prelungirea cu 2-4 săptămâni a anului școlar în curs (44 la sută). Pe de altă parte, pentru că anumite componente ale activității didactice nu se pot realiza online, au fost semnalate disfuncții în ceea ce privește următoarele activități de suport pentru învățare: comunicare autentică și relaționare umană , sprijin personalizat pentru elevii cu nevoi speciale de învățare, monitorizarea ritmului învățării , feedback pentru corectarea promptă sau pentru confirmarea achizițiilor, explicații pentru înțelegerea conceptelor, relațiilor, fenomenelor, consiliere individuală.

Aceeași cercetare mai relevă faptul că, pentru a susține activități de învățare la distanță, profesorii și elevii folosesc cel mai frecvent aplicații simple pentru comunicare cu clasa și individuală (cu fiecare elev) precum Whatsapp sau Messenger (91 la sută) sau chiar apeluri telefonice (83 la sută). Pe locurile următoare se situează: utilizarea resurselor educaționale deschise și conținutului digital, cum ar fi site-uri cu informații și ilustrații, biblioteci online, simulări, soft educațional, laboratoare virtuale, muzee virtuale, Digitaliada, LearningApps etc., apoi platformele specializate de elearning și aplicațiile pentru apeluri video/ videoconferințe precum Webex, Zoom, Meet, Teams.

O altă latură analizată a fost cea a performanței elevilor, în această perioadă, raportată la obiectivele stabilite în curriculum. Astfel, potrivit răspunsurilor oferite de respondenți, un procent de 77 la sută dintre elevii cu rezultate bune și foarte bune reușesc să parcurgă curriculumul de trunchi comun conform planificărilor preexistente. Mult diferit stau lucrurile cu elevii cu rezultate slabe, care, în opinia profesorilor, reușesc doar în proporție de 50 la sută să țină pasul. Peste 2.000 de cadrele didactice care au ore la clasa terminală a ciclului gimnazial remarcă aceeași diferență între elevi. Copiii de clasa a VIII-a care au de obicei rezultate școlare slabe acumulează în această perioadă lacune într-o măsură semnificativ mai mare decât colegii lor. ”În ce privește clasa a XII-a, elevii celor 1603 cadre didactice cuprinse în eșantion se poziționează și ei diferit în grupuri de nivel, prin raportare la curriculumul prescris, necesitând în perioada următoare o mai mare atenție și o instruire personalizată”, se mai arată în studiu.

Printre dificultățile în realizarea activităților didactice la distanță, cadrele didactice au semnalat: lipsa instrumentelor pentru gestionarea clasei, pentru feedback și evaluare, dificultăți de ordin tehnic – platforme care trebuie instalate, care nu funcționează, lipsa suportului pedagogic pentru realizarea de activități de învățare suficient de eficiente și/ sau atractive pentru toți elevii, lipsa instrumentelor potrivite pentru predare-învățare-evaluare la disciplina lor, lipsa resurselor digitale în domeniul disciplinei, lipsa unui computer suficient de performant și lipsa timpului necesar pentru înțelegerea și utilizarea adecvată a instrumentelor și resurselor digitale. Totodată, au fost identificate dificultăți și în ceea ce-i privește pe elevi: dificultăți tehnice – conectare complicată pe anumite platforme, restricții de acces, limitări de browser, instalări de programe suplimentare, lipsa obișnuinței de a învăța cu ajutorul noilor tehnologii, nivelul insuficient al competențelor digitale, lipsa unui computer/ tabletă/ telefon smart, lipsa unui program bine structurat, determinând sincope în învățare, lipsa controlului și monitorizării constante a activității lor, acces limitat la Internet, lipsa suportului/ lipsa de interes/ interdicții din partea adulților.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns