Unii procurori timișoreni clasează dosare pe baza cuvântului de onoare

După un an și jumătate de la momentul în care a denunțat la parchet posibile infracțiuni săvârșite în instituția în care lucra (vezi articolul publicat în 14 mai 2019 – “Secretarul unei comune din Timiș a fost demis după ce a denunțat la parchet falsurile descoperite în primărie”), fostul secretar al comunei Dumbrăvița, Ramona Diana Marinchi, a primit și răspunsul “investigatorilor”: faptele reclamate nu există. Referatul de clasare întocmit în 17 septembrie 2019 de comisarul de poliție Andronic Popovici (Secția 1 Poliție Rurală Timișoara) a fost însușit, la virgulă, de procurorul de caz Lucian Papici (Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș – PTT, fost procuror la DNA București), prin ordonanța de clasare semnată în 7 octombrie 2019. Ambele documente au fost catalogate ca fiind ireproșabile de către prim-procurorul PTT, Violeta Filip, care, printr-o ordonanță emisă în 6 decembrie 2019, a respins ca nefondată plângerea formulată de Ramona Diana Marinchi împotriva ordonanței de clasare semnate de procurorul de caz.

Doar că lucrurile nu stăteau chiar așa. În articolul publicat anul trecut, am prezentat pe larg atât argumentele domnișoarei Marinchi, cât și punctele de vedere ale celor două funcționare din Primăria Dumbrăvița, Carolina Roșu și Lăcrămioara Marcela Csiszer, indicate de petentă în plângerea penală ca presupuse făptuitoare ale infracțiunilor de falsificare de instrumente oficiale, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals. Ca atare, nu mai reluăm acum întreaga poveste, ci vă vom dezvălui cum au reușit “organele” să fușărească o anchetă, refuzând să întreprindă demersuri judiciare ce țin de ABC-ul meseriei, nu cine știe ce finețuri și subtilități investigative.

Și nu, nu vă vom expune opiniile noastre, ci vom cita din încheierea penală pronunțată în data de 19 martie 2020 de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Timișoara, permițându-ne și câteva adnotări pe marginea motivării instanței.

Două ținte ratate din trei posibile

Astfel, dacă “în ceea ce privește infracțiunea de falsificare de instrumente oficiale prevăzută de art. 317, alin. 1, judecătorul reține că soluția de clasare este temeinică și legală (…), în ceea ce privește infracțiunile de fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals prevăzute de art. 320 alin. 1 CP și 323 CP, judecătorul constată că urmărirea penală nu este completă, în aceste condiții neputându-se reține inexistența faptei”. Așadar, în cazul a două dintre cele trei presupuse infracțiuni semnalate de Ramona Diana Marinchi, procurorul de caz Lucian Papici a dat-o în bară. Chiar spectaculos, ținând cont de presupusa experiență a fostului magistrat anticorupție, care a instrumentat dosare ultramediatizate la nivel național…

Și se jură că nu fură

Continuăm să cităm din încheierea penală: “În motivarea referatului de clasare, motivare însușită de procurorul de caz, se reține starea de fapt ce reiese din declarațiile martorilor. Judecătorul reține că petenta a reclamat faptul că semnătura aferentă vizei de control financiar-preventiv de pe angajamentul de plată nr. 2063/12.10.2017 și ordonanțarea de plată nr. 2056/12.10.2017 nu îi aparține. Soluția de clasare s-a întemeiat doar pe declarațiile martorilor din care s-a reținut că petenta și-a schimbat de mai multe ori semnătura în perioada cât a fost secretara comunei Dumbrăvița, iar plata facturii la care se referă ordonanțarea și angajamentul de plată a fost efectuată în mod legal. Petenta a reclamat cu precădere falsificarea semnăturii sale. Or acest aspect nu a fost verificat în cursul urmăririi penale.

Raportat la conținutul plângerii petentei, ar fi trebuit, în primul rând, să se stabilească dacă afirmația acesteia în sensul că semnătura nu îi aparține este întemeiată. În măsura în care s-ar fi stabilit că semnătura nu îi aparține petentei, urmau a fi analizate consecințele juridice ale eventualului fals. Urmărirea penală s-a limitat la luarea unor declarații de martor din care reiese existența unui conflict la nivelul conducerii comunei.

În Primăria Dumbrăvița s-au petrecut o grămadă de ilegalități de-a lungul anilor, dar e mai simplu să nu vezi sau să clasezi, decât să anchetezi

Raportat la rezultatul cercetărilor disciplinare al căror subiect a fost activitatea petentei în calitate de secretar al comunei Dumbrăvița, nu se poate contesta că activitatea acesteia a prezentat nereguli sancționate. Însă acest aspect nu are vreo relevanță în cauză, atâta timp cât în cursul urmăririi penale nu s-a stabilit dacă sesizarea acesteia este întemeiată sau nu.

În consecință, judecătorul va desființa ordonanța atacată urmând a se completa cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art, 320 alin. 1 CP și art. 323 CP. În completarea cercetărilor se impune dispunerea unei expertize grafoscopice care să lămurească dacă semnăturile aferente vizei de control financiar-preventiv de pe angajamentul de plată nr. 2063/12.10.2017 și ordonanțarea de plată nr. 2056/12.10.2017 aparțin petentei sau persoanelor indicate de ea ca autoare ale infracțiunii de fals sesizate. În raport de concluziile expertizei grafoscopice se va completa, în măsura în care acest lucru va fi necesar, probatoriul prin administrarea probelor considerate necesare de procurorul de caz”.

Procedeul esențial, ignorat de “anchetatori”

Cu alte cuvinte, polițistul judiciarist a considerat că a rezolvat cazul doar  întrebându-le pe cele două funcționare indicate de Ramona Diana Marinchi în plângere dacă recunosc că au falsificat semnătura acesteia. Cum cele două au negat – ar fi fost și culmea un alt răspuns, nu-i așa? -, clasarea dosarului a venit instantaneu. „Case closed”, vorba celebrului Șoric, fostul șef al Poliției Neamț. “Din probatoriul administrat la dosar rezultă că nu au fost comise faptele reclamate de către Marinchi Ramona-Diana, toate persoanele audiate considerând reclamația ca răuvoitoare și neîntemeiată”, menționa polițistul Andronic Popovici în referatul său de clasare.

Doar că săracul probatoriu conținea doar alegațiile persoanelor acuzate de petentă, nu și expertiza grafoscopică, piesă esențială în elucidarea cazului, solicitată, de altfel, și de semnatara plângerii penale, Ramona Diana Marinchi! Procurorul de caz Lucian Papici a achiesat fără să clipească la rezultatele “investigației” polițistului – “Analizând argumentele cuprinse în referatul organelor de cercetare penală constatăm că acestea sunt conforme cu probele administrate prin investigație penală și din acest motiv ne însușim propunerea de clasare” -, fără să dispună efectuarea logicei și necesarei expertize grafoscopice. La indigo cu subalternul său, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș a respins fără nici o tresărire plângerea făcută de Ramona Diana Marinchi împotriva ordonanței de clasare dispuse de Papici, deși petenta a reiterat necesitatea efectuării expertizei grafoscopice!

De altfel, în cele trei pagini ale ordonanței șefei PTT, nu apare niciunde sintagma “expertiză grafoscopică”, nu i se explică petentei de ce nu a fost efectuat acest procedeu criminalistic în cursul urmăririi penale.

Înapoi la treabă!

Concluzia judecătorului de cameră preliminară a venit logic: “Desființează ordonanța atacată și trimite cauza Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș în vederea completării urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 320 alin. 1 CP și uz de fals prevăzută de art. 323 CP”.

Dacă pentru niște declarații de martor au avut nevoie de un an și jumătate, oare cât le va lua “investigatorilor” să finalizeze cu adevărat urmărirea penală?