Verdictul reprezintă un eșec prin ricoșeu al… chirurgului Mihai Ionac, a cărui reclamație la adresa auditorului a atras sancționarea injustă a acestuia de către șefii de la București
„Tsunami”-ul declanșat în primăvara lui 2015 în urma controlului efectuat de Camera de Conturi Timiș la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Timiș (CJASTM) și la Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara (SCJUT) – control ale cărui rezultate au confirmat și completat o investigație jurnalistică demarată de „Renașterea bănățeană” – produce încă replici, ba chiar unele foarte consistente.
CITEŞTE ŞI: Accident mortal în Banat
Deranjat de descoperirile – unele șocante – făcute de auditorul Florin Popovici și consemnate în raportul înaintat conducerii Camerei de Conturi Timiș și, mai apoi, celei a Curții de Conturi a României, șeful Secției de Chirurgie Vasculară din cadrul SCJUT, profesorul Mihai Ionac, a luat drumul Bucureștiului pentru a se plânge președintelui Curții, Nicolae Văcăroiu, și adjuncților acestuia, de „tratamentul” care i-a fost aplicat de subalternul lor din Timișoara. Că i-a îmbrobodit bine de tot domnul Ionac, că și bucureștenii cu pricina și-au dorit să se lase îmbrobodiți, contează mai puțin. Cert este că, după acest episod al „jalbei în proțap” (un tertip pe care profesorul Ionac, un adept al axiomei fotbalistice „cea mai bună apărare e atacul”, îl folosește, de altminteri, de câte ori are prilejul), conducerea Curții de Conturi a României n-a găsit altceva mai bun de făcut decât să-și sancționeze propriul angajat – unul care obținuse doar calificative „foarte bine” pe linie în activitatea profesională – și să-i dea, astfel, satisfacție lui Ionac. Astfel, prin ordinul nr/ 2117/20.07.2015, semnat de președintele Curții, Nicolae Văcăroiu, auditorul Florin Popovici a fost sancționat, pentru presupuse abateri disciplinare, cu reținerea unui procent de zece la sută din salariu timp de trei luni.
Duel în justiție
Evident, sancționat pe nedrept pentru că… și-a făcut datoria, auditorul Florin Popovici și-a acționat în justiție angajatorul, solicitând anularea ordinului aberant, iar demersul său a avut succes: Tribunalul Timiș a anulat, prin sentința din 6 ocombrie 2016, ordinul lui Nicolae Văcăroiu, dispunând restituirea către reclamant a procentului de 10 la sută care i s-a reținut timp de trei luni din salariu!
Punctul pe „i”
Înainte de a reda câteva pasaje din motivarea instanței de fond, vă prezentăm un fragment – credem noi edificator – din pledoaria susținută în fața instanței de apel de către auditorul sancționat pentru că a avut curajul să spună lucrurilor pe nume: „Rog să observați că prin controlul efectuat în anul 2016 ca urmare a acțiunii dispuse de către conducerea Curții de Conturi a României la SCJUT, pe lângă cele 9 cazuri sesizate de subsemnatul în anul 2015 (2 cazuri plus 7 cazuri) s-au mai constatat alte circa 300 de cazuri de fragmentare a sesiunii unice de spitalizare (n.r. – este unul din principalele aspecte devoalate în cadrul controlului efectuat de auditor în 2015). În aceste condiții este de neînțeles cum într-un timp atât de scurt apelanta (n.r. – Curtea de Conturi a României) mă incriminează că eșantionul nu a fost mai reprezentativ și concluzia nu a fost suficient documentată.
Cazurile de fragmentare a sesiunii unice de spitalizare aparent sunt lipsite de a produce un prejudiciu – banii sunt trecuți din FNUASS (n.r. – Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate) în bugetul SCJUT, deci nu i-a luat medicul acasă, am fi tentați să spunem – dar ascund o întreagă consecință la nivel macroeconomic cu grave distorsiuni asupra sănătății populației și anume: creează indicatori falși despre adresabilitatea unui segment de medicină prin multiplicarea pacienților și a diagnosticelor, dezvoltă o serie de programe naționale menite să rezolve falsa problemă/boală, se bugetează bani de la bugetul statului – FNUASS – și se acordă finanțări pentru tratamentul acestor false probleme, de aici rezultă sursa de finanțare menită să fie cheltuită pentru medicamente/materiale sanitare/dispozitive, dacă acestea există pe piață înseamnă că s-a creat un debușeu pentru ca acestea să fie vândute, dacă nu există sau se dorește perfecționarea lor – se cercetează, se fac studii clinice pe bolnavi și se promovează noi produse ce urmează apoi a fi puse pe piață. Iată cum acest cerc se închide prin medicul șef de secție, companiile de medicamente/materiale sanitare/dispozitive direct interesate, iar Ministerul Sănătății, Casa Națională de Sănătate și Casele Județene de Sănătate, Școala Națională de Sănătate Publică și Agenția Națională a Medicamentului (pentru punerea pe piață a medicamentului) sunt ceilalți actori care participă la formarea acestui cerc.
În toată această economie, apelanta se războiește cu propriii săi angajați pentru că întocmesc note de relații și se propun sesizări ale organelor abilitate și suspendări din funcție a celor ce se constată că nu urmăresc o utilizare judicioasă a banului public sau că nu au materialitate constatările acestora, uitând de faptul că angajații săi auditori publici externi au fost selecționați chiar de apelantă să aibă probitatea conștiinței și a raționamentului profesional. Cred că am demonstrat că în acest caz avem de-a face mai mult cu o sancționare tendențioasă din partea apelantei decât cu un angajat neconform al Curții de Conturi aflat în persoana subsemnatului”.
Instanța a văzut ce n-a vrut să vadă conducerea Curții de Conturi
Și acum, așa cum v-am promis, câteva pasaje din motivarea instanței de fond: „Lecturând înscrisurile mai sus amintite, raportat la sesizarea domnului Ionac Mihai Edmond, în calitate de șef secție clinică chirurgie vasculară a SCJUT (…), instanța constată că nu se poate reține în sarcina reclamantului o eventuală vinovăție, concretizată prin încălcarea unor dispoziții legale aplicabile. Reclamantul, în limitele mandatului primit, prin auditul efectuat, a verificat și constatat operațiunile economice finanțate din FNUASS prin Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Timiș.
Faptul că reclamantul și-a canalizat atenția în raportul său, printre altele, asupra unei entități finanțate la nivel județean de către CJASTM cu ponderea cea mai mare, respectiv Spitalul Județean Timișoara – Secția de Chirurgie Vasculară, nu poate fi considerată o abatere, dimpotrivă, reclamantul, în calitatea sa de auditor extern, era îndreptățit și chiar obligat a verifica relațiile dintre cele două entități, raportat la obiectivele auditului exercitat, cu atât mai mult cu cât s-au constatat nereguli la nivelul Secției de Chirurgie Vasculară, al cărei șef este domnul Ionac Mihai Edmond, nereguli privind o anumită indisciplină financiară referitoare la relațiile dintre pacienți versus spital, cum ar fi achiziționarea de către pacienți a medicamentelor, materialelor sanitare, cu toate că acestea existau faptic pe stoc (…)
Astfel, reclamantul și-a îndeplinit corect atribuțiile încredințate, dovadă fiind în acest sens și faptul că, în urma raportului întocmit de către reclamant, concretizat în procesul-verbal de constatare nr. (…), pârâta, în anul 2016, demarează un control la SCJUT, prilej cu care sunt confirmate cele constatate de reclamant ca fiind reale și pertinente (…) De altfel, în chestionarul completat de către Casa de Asigurări de Sănătate Timiș privitor la activitatea de audit a reclamantului finalizată la data de 17.02.2015, nivelul de apreciere este maxim. (…) În concluzie, nu se poate vorbi de o rea-credință din partea reclamantului în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu atât mai mult cu cât întreaga acțiune de audit a fost evaluată de către pârâtă cu calificativul foarte bine. Totodată, din înscrisurile depuse la dosar, rezultă că, în general, reclamantul și-a îndeplinit cu brio atribuțiile de serviciu, având un comportament adecvat la locul de muncă, nefiind anterior sancționat disciplinar”. Orice alte comentarii sunt de prisos…
Adevăratul învins
Curtea de Conturi a României a atacat această sentință, dar n-a avut mai mult succes nici la Curtea de Apel Timișoara, care a pronunțat o hotărâre definitivă în data de 9 februarie 2017, în sensul respingerii apelului înaintat de instituția condusă de Nicolae Văcăroiu. Un nou motiv de insomnii și frisoane pentru doctorul Mihai Ionac, adevăratul pierzător al acestui proces…
in sfarsit ,credeam ca numai in poveste lupul e mancat de oaie ,urat imbatranesti lupule ,mai bine treci la hibernare cat ti-a mai ramas
ce dracu acest gropar al comtim-ului mai traieste?
MISTO!
POATE CA DOMNUL IONAC FACE PARTE DIN ACEASI LOJA MASONICA CU DOMNUL VACAROIU,,,,CINE STIE
si toate astea pentru vreo 20.000 lei/luna – numai de la Curtea de Cionturi …