Uite cine vorbea: consiliera USR Aida Szilagyi se plângea că unii ridică blocuri în zonă de case, adică fix ce făcuse ea

Ajunsă de câteva luni consilier local, userista Aida Szilagyi s-a trezit, în dimineața zilei de 20 decembrie 2020, cu chef de scris. Așa că le-a povestit fanilor ei de pe Facebook cum au ajuns niște investitori imobiliari dornici de îmbogățire să facă prăpăd, ridicând blocuri de câteva etaje “spre disconfortul vecinilor de pe strada Rapsodiei, aflați în zona rezidențială de case”.

Părerea noastră este că doamna în cauză poate câștiga detașat orice concurs de ipocrizie. Nu de alta, dar, așa cum v-am relatat în exclusivitate, soții Szilagyi făcuseră, în 2018, un bloc pe o autorizație de extindere a unei case unifamiliale, dar nu în vecinătatea, ci exact pe Strada Rapsodiei, spre disconfortul acelorași vecini pe al căror umăr plângea doamna consilier în 2020!

Să ne înțelegem: nu contestă nimeni faptele descrise de doamna Szilagyi în postarea din 2020, chiar o credem că dezvoltatorii respectivi și-au făcut de cap, beneficiind de pasivitatea sau chiar complicitatea angajaților din direcția de urbanism a Primăriei Timișoara, noi doar semnalăm imensa ipocrizie de care dă dovadă consiliera locală USR!

Aida Szilagyi plângea pe umărul vecinilor care… o dăduseră în judecată pentru că le-a produs disconfort!

Aida Szilagyi și soțul său, în calitate de investitori imobiliari, beneficiaseră de aceeași complicitate a funcționarilor municipalității, care le-au permis să transforme o casă unifamilială cu parter și mansardă în bloc cu patru niveluri (parter, două etaje și mansardă).

Asta sub falsul pretext al extinderii casei, în scopul adăpostirii a trei generații (copii, părinți și bunici) ale familiei Szilagyi, proiect distorsionat ulterior prin șmecheria cu dispoziția de șantier din luna mai 2018, prin care s-au făcut modificări substanțiale, printre care transformarea garajului în spațiu de locuit și apariția a nouă apartamente distincte!

Iar în ceea ce privește partea cu disconfortul vecinilor, vă dezvăluim acum, și tot în exclusivitate, că soții Szilagyi au fost dați în judecată de vecinul din stânga al casei devenite bloc, procesul având ca miză anularea autorizațiilor de construire din 2008 și din 2017 și demolarea construcțiilor edificate ilegal asupra imobilului situat pe Strada Rapsodiei nr. 13 fiind încă pe rol.

Mansarda a apărut “noaptea, ca hoții”

Și, fiindcă am vorbit despre complicitatea funcționarilor PMT, credem că trebuie să dezvoltăm un aspect prezentat și în articolul precedent, cel cu privire la construirea mansardei. În procesul menționat mai sus, instanța de judecată a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare, apoi, în urma contestării rezultatului acesteia de către reclamanți, a încă uneia. Ei bine, referitor la construirea mansardei, expertul judiciar desemnat de instanță a făcut mai multe considerații, printre care următoarele:

“Având în vedere că imobilul în cauza de față este situat pe str. Rapsodiei nr. 13, acestuia i se aplică din Regulament PUZ aprobat cu HCL 91/1998, primul alineat din art. 2 Înălțimea construcțiilor, unde este specificat: regimul de înălțime general impus construcțiilor este de P+1E sau P+M până Ia P+2E. Mai exact era permisă conform PUZ edificarea a maxim 3 nivele supraterane.

Între mențiunile de la regimul tehnic din Certificatul de Urbanism nr. 6969 din data de 22.11.2006 și prevederile PUZ aprobat prin HCL 91/1998 apare o NECONCORDANȚĂ, și anume menționarea în plus a subsolului la regimul de înălțime. Adăugarea acestui nivel în plus în certificatul de urbanism induce ideea că se pot edifica 4 nivele ale clădirii, însă atenție: unul subteran iar celelalte 3 supraterane.

Prin Autorizațiile de Construire nr. 329/31.03.2017 și nr. 2403/10.09.2008 s-a autorizat eronat în final o clădire cu 4 nivele (parter, etaj 1 etaj 2, mansardă parțială), însă cu toate cele 4 nivele autorizate supraterane, autorizându-se astfel o clădire cu un regim de înălțime de P+2E+Mp (…)

Autorizația de Construire nr. 329/31.03.2017 emisă pentru continuarea lucrărilor autorizate prin AC nr. 2403/10.09.2008, respectiv documentația tehnică care stă la baza acesteia, nu se încadrează din punct de vedere al regimului de înălțime în reglementarea de urbanism aplicabilă zonei (și anume Plan Urbanistic Zonal aprobat prin HCL 91/1998).

La emiterea Certificatului de Urbanism era obligatorie emiterea acestuia în conformitate cu prevederile Planului Urbanistic avizat și aprobat potrivit legii, adică cu menționarea prevederilor PUZ aprobat prin HCL 91/1998. Se constată că există diferențe legate de regimul de înălțime din Certificatul de Urbanism nr. 6969 din data de 22.11.2006 – S+P+2E și PUZ aprobat cu HCL 91/1998 – (până la P+2E) precum și regimul de înălțime autorizat prin AC nr. 329/31.03.2017 și nr. 2403/10.09.2008 – P+2E+M”.

O excepție invocată degeaba

Extrem de interesant este faptul că, atât în prima expertiză, cât și în cea de-a doua, expertul judiciar se referă la PUZ-ul aprobat prin HCLT nr. 91/1998, în timp ce, în Certificatul de Urbanism nr. 6969/22.11.2006, se face referire la PUZ-ul aprobat prin HCLT nr. 210/1999. Dar, trecând peste această neconcordanță, pe care o poate elucida instanța de judecată, se părea că cel de-al doilea expert pusese punctul pe “i”.

Doar că, după ce a scris negru pe alb că nu se putea construi o mansardă fiindcă se depășea regimul de înălțime prevăzut de PUZ, expertul a menționat ulterior următoarele: “(…) Referitor la posibilitatea funcționalizării podului cu destinația de mansardă, conform prevederilor PUZ aprobat prin HCL 91/1998 care prevedea un regim maxim de înălțime până la P+2E (maxim 3 nivele supraterane), la data emiterii primei AC nr. 2403/10.09.2008, nu era permisă realizarea nivelului 4 suprateran (mansarda parțială).

Însă, la data emiterii celei de a doua AC nr. 329/31.03.2017, legislația actualizată permitea, la clădirile existente, lucrări de supraetajare cu încă un nivel, în suprafață de 20% din suprafața desfășurată a clădirilor, în absența prevederilor urbanistice”.

Altfel spus, expertul tehnic judiciar lăsa să se înțeleagă că, până la urmă, construirea mansardei ar avea, cumva, o acoperire legală. Chiar așa să fie?! Păi să vedem ce spune acea actualizare a Legii 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții invocată de expert, art. 2, alin. 4, lit. a, ind. 1:

“Prin exceptare de la prevederile alin. (2) se pot emite autorizaţii de construire şi fără documentaţii de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate, pentru: lucrări de supraetajare a clădirilor cu încă un nivel, o singură dată, în suprafaţă de maximum 20% din suprafaţa construită desfăşurată a clădirilor (…)”.

Așadar, din start, se precizează că este vorba de o excepție de la prevederile alineatului 2, care spune așa: “Autorizaţia de construire se emite în baza documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, elaborată în condiţiile prezentei legi, în temeiul şi cu respectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism, avizate şi aprobate potrivit legii”.

Or, în cazul de față, nu este aplicabilă această excepție, din moment ce existau “documentații de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate”, în speță, PUZ-ul aprobat prin HCLT 210/1999 (așa cum scrie în certificatul de urbanism) sau prin HCLT 91/1998 (așa cum se menționează în expertiza tehnică judiciară).

Mai mult, această excepție a fost introdusă în Legea 50/1991 ulterior emiterii autorizației de construire principale, 2403/10.09.2008, cea în baza căreia s-au derulat lucrările de extindere a casei și pentru obținerea căreia s-au primit toate avizele și acordurile de la entitățile prevăzute de legislație. Ca atare, excepția respectivă nu poate opera retroactiv, neavând nici o importanță faptul că, între timp, se emisese AC nr. 329/31.03.2017, pentru continuarea lucrărilor de supraetajare și extindere începute în august 2009 și suspendate în 2011.

Și încă o remarcă: în prevederea nou introdusă în lege se vorbește despre posibilitatea emiterii autorizațiilor de construire “pentru lucrări de supraetajare a clădirilor cu încă un nivel”, or, în speța de pe Strada Rapsodiei nr. 13, nu era vorba despre o clădire cu două etaje deasupra căreia urma să se edifice o mansardă, ci despre o casă cu parter și mansardă, care, prin extindere și supraetajare, urmă să devină casă cu două etaje și mansardă. Deci, din nou, altă gâscă în altă traistă…

Cu musca pe căciulă

Și, dacă tot am pomenit o expresie populară, mai folosim una ca să vă informăm că dezvoltatorii imobiliari Sorin și Aida Szilagyi s-au simțit cu musca pe căciulă și i-au propus vecinului care i-a dat în judecată să cadă la învoială. Astfel, domnul Szilagyi i-a propus reclamantului să renunțe la imobilul de pe Strada Rapsodiei în schimbul unei case situate în cartierul Iosefin, variantă refuzată, pentru că omul are locul de muncă în apropiere și tocmai de aceea își cumpărase casă în zona respectivă.

Dincolo de orice interpretare și reinterpretare a legislației, dincolo de verdictul din proces, ceea ce se vede cu ochiul liber la fața locului rămâne mai presus de orice îndoială: căminul imaginar pentru cele trei generații ale familiei Szilagyi a fost doar un scenariu pentru transformarea casei unifamiliale – prin utilizarea stratagemei clasice cu dispoziția de șantier – într-un bloc aducător de profit din chiriile pe cele nouă apartamente ocupate de persoane fizice și juridice. Și când te gândești că Aida Szilagyi visa să devină primar al Timișoarei…