Timișoara va fi Capitala Europeană a Culturii în 2021

capitala culturala europeana

Privită la început, în anul 2009, cu scepticism de unii, iar de alții chiar cu adversitate, aventura candidaturii Timișoarei pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021 s-a încheiat cu un prim succes. Juriul desemnat de Comisia Europeană a anunțat, vineri, că Timișoara a câștigat titlul, devansându-le pe celelalte trei orașe-candidat – București, Baia Mare și Cluj-Napoca – rămase în cursă după o primă triere dintre 14 localități.

Victoria a fost salutată atât de echipa de proiect aflată la București, cât și de oamenii obișnuiți. Titlul de Capitală Culturală Europeană, pe care îl vom împărți în 2021 cu un oraș din Grecia și cu unul din Muntenegru, va aduce numeroase beneficii pentru Timișoara, dar va însemna și numeroase obligații, și cheltuirea unor sume impresionante de bani, care au fost evaluate la aproape 50 de milioane de euro.

Început la inițiativa ministrului grec al culturii din anul 1985, Melina Mercouri, care l-a avut alături pe omologul ei francez, Jack Lang, proiectul de Capitală Culturală Europeană și-a păstrat motivația inițială: promovarea diversității culturale a UE și a trăsăturilor culturale comune și aducerea cetățenilor aproape de valorile fundamentale prin limbajul universal al artei și al culturii.

Titlul de Capitală Europeană a Culturii poate aduce avantaje culturale, sociale și economice imense unui oraș și regiunii sale înconjurătoare. Activitatea culturală din oraș ia astfel avânt și pot fi atrase noi categorii de public. Este totodată o ocazie de regenerare urbană, de creștere a profilului internațional, de stimulare a creativității și a inovării, de dezvoltare de forme noi și durabile de turism și de consolidare a rolului cetățenilor în evoluția orașului.

Conform unor calcule efectuate analizând impactul asupra orașelor care au deținut titlul până acum, creșterea medie a șederilor peste noapte față de anul precedent poate ajunge la 12 la sută și se estimează, de asemenea, că fiecare euro cheltuit din fonduri publice generează până la opt euro pentru economia locală.

Suspans cu ștaif european…

Oficialii care au prezentat, vineri, rezultatul competiției au menținut atenția publicului încordată până în ultima clipă, întârziind anunțarea deciziei. „A devenit unul dintre cele mai prestigioase evenimente. Conceptul de Capitală Culturală Europeană este extraordinar, pentru că promovează dialogul intercultural şi accentuează sentimentul de apartenenţă la Uniunea Europeană. Trebuie să aducem Europa aproape de oameni. Cultura este <<miezul>> din care s-a clădit Europa. Valorile culturale ne apropie între noi. Sectoarele creative culturale au rezistat crizei economice. Competiţa a fost acerbă şi vie în România. Este incredibil impactul pe care îl are această arhitectură abstractă, conceperea unei strategii culturale. Am văzut strategii inovative, am văzut cât de mult îşi doresc oraşele dialogul cultural cu familia europeană. Sunt convins că toate oraşele vor benefia de entuziasmul iscat cu ocazia acestei competiţii. Aş vrea să încurajez oraşele să păstreze această linie a inovaţiei”, a spus Karel Bartak, coordonatorul programelor culturale din cadrul Comisiei Europene.

… și o mare victorie de echipă

„Competiţia a fost extraordinară, are un impact internaţional, jurnaliştii din lumea întreagă vor scrie, toţi vor fi cu ochii pe această Capitală Europeană, toate reflectoarele vor fi îndreptate spre acest oraş”, a declarat Steve Green, preşedintele juriului de experţi, care a făcut, în cele din urmă, anunțul că Timișoara este marea câștigătoare.

„Sunt extrem de emoționat și de fericit și îmi va fi foarte greu să formulez acum fraze coerent, mai ales că eram pregătit pentru un alt tip de discurs, având în vedere informațiile de culise pe care le auzisem. Mulțumesc comunității timișorene pentru efortul depus, pentru priceperea de a elabora acest proiect. Este o victorie de echipă, pentru care s-a muncit enorm și, iată, s-a muncit competent. Echipa condusă de Simona Neumann a lucrat la proiect cu profesionalism, mergând pe ceea ce contează în evaluare, cu loialitate, dăruire și hărnicie. (…) Nu sunt multe de spus acum, noi suntem conștienți că greul de acum începe. A juca rolul de Capitală Europeană a Culturii reprezentând România constituie o răspundere uriașă. Noi trebuie să o onorăm și vom face tot ce ne stă în putință ca să fie așa”, a declarat primarul Timișoarei, Nicolae Robu.

Edilul a menționat și bugetul prevăzut pentru proiect, care se ridică la 48,5 milioane de euro, din care 20 de milioane vor veni de la bugetul local, cinci milioane de la consiliul județean, 1,5 milioane de la Comisia Europeană. „Contăm pe diferență de la bugetul central. Măcar acum credem că Timișoara va primi ceva din multul pe care îl depune la bugetul de stat”, a precizat Robu.

„Luminează orașul prin tine”

Proiectul cu care Asociația Timișoara – Capitală Culturală Europeană a câștigat competiția are sloganul sloganul „Shine your light – Light up your city!”, în traducere de lucru: „Luminează orașul prin tine!”.

„Uneori, marile schimbări încep la colţ de stradă. În 1884, Timişoara a fost primul oraş din Europa continentală cu iluminare stradală electrică. În 1989, scânteile Revoluţiei împotriva regimului Ceauşescu s-au aprins pe străzile Timişoarei. În 2021, dorim să fim Capitala Europeană a Culturii pentru a putea împărtăşi aspiraţiile noastre cu restul Europei. Ne propunem să punem în mişcare energia civică. Pornind de la puternica metaforă a luminii, dorim să «exportăm» valorile în care credem în alte oraşe din Europa, pentru a stimula o atitudine deschisă, vizionară în rândul cetăţenilor. Sloganul campaniei este esenţa mesajului nostru: Luminează oraşul prin tine!”, scria în dosarul final de candidatură al Timișoarei.

Iată că acum vom avea ocazia să punem aceste idei în practică.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

6 thoughts on “Timișoara va fi Capitala Europeană a Culturii în 2021

  1. Bravo Timisoara , un oras minunat care merita sa fie Capitala Culturala. Acum fiecare dintre noi trebuie sa pastram orasul curat , civilizat, sa dam un exemplu de ce sint in stare banatenii. Este valabil si pentru olteni veniti la lucru in Timisoara, trebuie sa faca si ei un efort si sa se integreze rapid in societatea noastra.

  2. 16 septembrie 2016: O ZI ISTORICĂ

    Juriul a decis: TIMIŞOARA va deveni – în 2021 – Capitală Culturală Europeană!
    Proiectul echipei timişorene a îndeplinit cele şase criterii impuse de Comisia Europeană: Oraş al Diversităţii Etnice.
    Se poate uita că la Timişoara a izbucnit flacăra Revoluţiei din Decembrie 1989?! Pof fi uitaţi MARTIRII TIMIŞOAREI?!
    Timişoara este primul oraş iluminat electric din Comunitatea Europeană; cu o primă Fabrică de Bere – datând de la 1718; cu trei teatre de stat (din cele şase) – cu spectacole în limbile română, germană şi maghiară; 9 universităţi; fără ŞOMAJ – şi cu-n Primar, NICOLAE ROBU – de nota 10. Felicitări, TIMIŞOARA!
    Bravo Români Bănăţeni!
    Nu aţi uitat şi nu veţi uita niciodată un Sfânt Obicei: OSPITALITATEA!
    Strămoşii noştri au fost mult mai demni decât vrem să fim noi astăzi. În Amintirile sale, Ioan Slavici, născut şi crescut în ŞIRIA bănăţeană, explică pe-ndelete cum era convieţuirea românilor „alături” de celelalte naţionalităţi. Iată:
    „Casele părinţilor mei se aflau… în drumul Aradului, la colţul unei uliţi ce cobora spre imaşul… de la marginea despre câmp a satului… Peste drum… stetea feldşerul Moldovanyi, un armean căsătorit cu sora medicului Cordina,… italian… La dreapta…, sus pe deal, se aflau casele … grofiţei Königseg, care era măritată după secuiul Bartha… Dincolo locuia post-maistorul Valerian, un ceh… La stânga… locuia un oarecare Koinok, maghiar…, iar vecin cu Koinok era Voinovici, un turtelar sârb… pe urmă Kunfy… o casă plină de copii, toţi evrei…”
    În aceste condiţii, cum putea să fie relaţia românilor cu celelalte naţionalităţi, decât aşa cum aflăm că-l sfătuieşte mama pe copilul Slavici:
    „ – Când întâlneşti în calea ta un român…, să-i zici Bună ziua!, dar maghiarului să-i zici Jó napot!, iar neamţului Guten Tag! şi treaba fiecăruia dintre dânşii e cum îţi dă răspuns. Tu datoria să ţi-o faci şi faţă de cei ce nu şi-o fac pe a lor faţă de tine”.
    Iată cum erau educaţi copiii românilor. Iată ce exemplu de caracter, de generozitate şi de mărinimie, din partea unui popor demn de numele de Român.
    Vă îmbrăţişăm – pentru şansa de a deveni, în 2021 – CAPITALĂ CULTURALĂ EUROPEANĂ! Mult succes!
    AGENŢIA DE CARTE.RO (17 septembrie 2017)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *