Timișoara continuă să se sufoce

Municipalitatea timișoreană a anunțat, la finalul anului trecut, că a elaborat „planul de calitate a aerului în aglomerarea Timișoara”. Documentul poate fi consultat la Direcția de mediu a primăriei, iar comentariile, întrebările sau opiniile pot fi transmise în scris, pe adresa bd. C.D. Loga nr. 1, camera 304, până la data de 21 ianuarie.
Starea reală a calității aerului din Timișoara poate fi constatată de fiecare locuitor cu propriul nas, în special în aceste zile cu ceață, când norii coboară foarte aproape de sol. Aerul este sufocant și îmbibat de noxe, care zgârie, pur și simplu, căile respiratorii, iar mirosul de gaze de eșapament se face simțit și de persoanele mai puțin sensibile. Automobilele proaspăt spălate se umplu de un strat subțire de praf într-o zi, iar aerisirea apartamentelor prin deschiderea ferestrelor aduce un strat fin de particule pe mobilier. Autoritățile timișorene au negat, în repetate rânduri, faptul că municipiul de pe Bega ar fi unul foarte poluat, dar situația nu se îmbunătățește.

Propuneri bazate pe statistici vechi de doi ani

Conform documentului elaborat de primărie, „Planul de calitate a aerului reprezintă setul de măsuri cuantificabile din punctul de vedere al eficienţei lor, pe care titularul/titularii de activitate trebuie să le ia, astfel încât să fie atinse valorile-limită pentru poluantul particule în suspensie (PM10), astfel cum sunt ele stabilite prin lege. În planul de calitate a aerului vor fi incluse şi măsuri din cadrul planurilor de acţiune pe termen scurt, precum şi măsuri specifice vizând protecţia copiilor şi a altor grupuri sensibile ale populaţiei. Setul de măsuri cuantificabile din planul de calitate a aerului se pot stabili pe o perioadă de maximum cinci ani. Conform Raportului privind starea mediului în județul Timiș pentru anul 2017, Aglomerarea Timişoara este una dintre zonele pentru care au fost raportate depăşiri ale valorilor-limită de particule în suspensie PM10 (particule în suspensie cu un diametru mai mic de 10 microni). În urma analizei Inventarului local de emisii pentru anul 2017 au fost identificate principalele surse responsabile de degradarea calității aerului și anume: traficul rutier, precum şi utilizarea combustibililor fosili pentru încălzire şi producerea de energie electrică și termică. Traficul motorizat reprezintă o sursă majoră pentru fracţiunile PM responsabile de efectele nocive asupra sănătăţii. (…) În ultimii cinci ani, numărul de autoturisme înmatriculate în județul Timiș a crescut conform Institutului Național de Statistică (de la 195.785 în 2014, la 257.801 în 2018), în aceeași perioadă investițiile în creșterea capacității infrastructurii rutiere fiind relativ reduse. Cum era de așteptat, congestia în spațiul urban a crescut semnificativ.

Trafic comparabil cu al Capitalei

În baza volumelor de trafic zilnice înregistrate la măsurătorile automate s-a constatat că, în medie, în fiecare zi lucrătoare intră și ies din Timișoara 137.851 de vehicule pe cele nouă drumuri pe care s-au făcut înregistrări (estimăm că acestea reprezintă peste 95 la sută din traficul de penetrare). Pentru comparație, acesta este echivalentul a 65 la sută din numărul de vehicule (211.631) care intră și ies din București zilnic pe cele opt drumuri naționale și două autostrăzi care converg în oraș, potrivit unor măsurători de trafic naționale. Majoritatea covârșitoare a vehiculelor de marfă înregistrate în polul de creștere Timișoara sunt diesel (92 la sută), aceste motoare generând cantități mari de emisii de gaze cu efect de seră (adică CO2) și de particule în suspensie PM10 care pot fi dăunătoare sănătății umane. Traficul care traversează polul de creștere nu ar trebui să intre în oraș, absența unor alternative rezonabile obligă uneori traficul de tranzit să utilizeze străzile urbane. Deși apare mai puțin frecvent, situația vehiculelor grele de marfă care trec prin zonele rezidențiale are un impact mult mai grav asupra calității vieții urbane. Magnitudinea problemei este cea mai mare pe Calea Șagului, bd. Liviu Rebreanu, str. Ștefan Octavian Iosif, str. Andrei Șaguna, str. Simion Bărnuțiu și Calea Dorobanților, toate acestea făcând parte din ruta pentru camioane care leagă drumul spre Serbia de restul rețelei rutiere naționale”. Alte zone aglomerate sunt cea a Stadionului ”Dan Păltinișanu”, Piața 700, Iulius Mall, Calea Aradului și Calea Șagului, zona centrală și parcurile industriale din Calea Buziașului – Ciarda Roșie, Freidorf și UMT.

Încălzire, prepararea hranei și industrie

Instalațiile de încălzire rezidențiale mici alcătuiesc o pondere semnificativă din totalul emisiilor de poluanți atmosferici în zonele urbane ale municipiului Timișoara, se arată în planul alcătuit de primărie. „O parte din sursele de emisie o reprezintă centralele termice de putere mică (< 50 kW) utilizate pentru încălzirea ambientală combinată cu producerea de apă caldă, fiind prezente în mare parte în blocurile de locuințe și zonele urbane unde este prezentă alimentarea cu gaze naturale. Cel mai mare consum s-a consemnat în anul 2016, de peste 86.323 m3. Față de anul 2010, consumul de gaze naturale a crescut cu 17.850 m3. Procentual, vorbim de o creștere cu 21,97 la sută, ce poate fi justificată în primul rând de debranșările individuale de la sistemul centralizat de energie termică și instalarea de centrale individuale pe gaz metan, dar și de o dezvoltare a spațiului locuibil și a noilor ansambluri rezidențiale din municipiul Timișoara. Consumul de gaze naturale în municipiul Timișoara, în anul 2017 a fost de 199.631 mii mc, din care 86.113 mii mc pentru uz casnic.
Pe de altă parte în perioada 2010-2018 consumul de gaze naturale non-casnic a crescut de la 133.535 mii mc cât era în 2010 la 205.508 mii mc în anul 2018 ceea ce poate atesta o dezvoltare a sectorului industrial și productiv de la nivelul municipiului Timișoara”, explică cei care au elaborat planul.

Tabele, scenarii și mai puțin măsuri concrete

Documentul mai conține o serie întreagă de tabele și referiri la reglementările legislative. În ceea ce privește măsurile concrete de diminuare a poluării, sunt înșirate cu generozitate toate proiectele referitoare la infrastructura de transport (reabilitări și lărgiri de străzi și poduri, achiziționarea de mijloace de transport public, amenajarea de piste pentru biciclete, reabilitarea termică a blocurilor), plantarea de arbori, creșterea numărului de spații verzi și modernizarea Parcului Central. Abia pe ultimele locuri figurează măturarea și spălarea străzilor, reabilitarea rețelelor termice primare și secundare și eficientizarea producerii de energie termică la CET Freidorf prin folosirea resurselor regenerabile (se vor achiziționa un număr de 76 de panouri solare). La final, aflăm că prin aplicarea scenariului de proiecție prevăzut în document, am putea avea, până în 2024, o reducere cu peste 17 tone pe an a emisiilor de particule PM10. Ne trebuie, deci, doar puțintică răbdare pentru a respira un aer mai curat, pentru că autoritățile veghează la îndeplinirea acestui deizderat. Sau, în altă variantă, să ne mutăm din Timișoara, până nu ne îmbolnăvim din cauza prafului și a noxelor din aer.