Revista Forbes România a făcut public topul anual al celor 40 de orașe din România care sunt cele mai bune pentru afaceri. Metodologia de departajare a fost actualizată, fiind analizate, pe de o parte reședințele de județ, polii de afaceri din fiecare unitate administrativă, dar și rezultatele înregistrate la nivelul întregului județ.
Criteriile de bază au fost Produsul Intern Brut, salariul mediu, stocul de investiții străine directe, rata șomajului, numărul de firme active, cifra de afaceri și profitul net mediu, dar și rețeaua de drumuri publice modernizate și căile ferate, precum și stocul de locuințe sau numărul de unități de învățământ.
După cum explică cei de la Forbes, „toți acești indicatori au fost corelați cu dimensiunea populației și au fost acordate anumite bonificații în condițiile în care anumite orașe și județe aveau unul sau mai multe aeroporturi în apropiere”. Datele statistice necesare au avut ca surse Institutul Național de Statistică, Comisia Națională de Strategie și Prognoză, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Ministerul Finanțelor Publice și listafirme.ro.
Scopul acestui clasament îl constituie „identificarea discrepanțelor economice dintre principalele orașe din România, a avantajelor pe care le oferă acestea pentru posibilii investitori și, în cele din urmă, pentru atingerea potențialului pe care fiecare dintre orașe și comunități îl are din perspectiva nivelului de trai”.
Conform reputatei reviste, Capitala a rămas cel mai bun oraș pentru afaceri din România pentru al doilea an consecutiv, însă mărimea și gloria trecutului nu mai reprezintă garanții ale succesului.
Atuurile care au adus locul al doilea
Fostul lider al topului anual al Forbes România – Timișoara – își păstrează, pentru al doilea an consecutiv, poziția a doua în clasamentul general.
Printre calitățile întrunite de orașul de pe Bega, Forbes menționează internetul gratuit în centrul istoric și în unele mijloace de transport și parcarea inteligentă de la Modex, deși doar 90 de locuri de parcare sunt în aplicație, dintr-un potențial de 11.000 de locuri (orașul dispune, în total, de aproximativ 64.000 de locuri de parcare). „
Dar, în ciuda intențiilor bune, orașul de pe Bega nu excelează încă la capitolul Smart City, cele mai importante atuuri rămânând amplasarea și infrastructura. Localizată în partea de sud-est a Bazinului Panonic, Timişoara beneficiază de faptul că se află pe traseul a două culoare ale rețelei europene de transport TEN-T: Rin – Dunăre şi Orient – Mediterana de Est. Rutier, reţeaua TEN-T de bază se suprapune traseului autostrăzii A1 (Bucureşti – Piteşti – Sibiu – Timişoara – Nădlac).
Aflată în construcție, aceasta va deveni o importantă axă de transport regională, deoarece, odată terminată, va asigura o mai bună conectivitate a orașului atât cu Bucureştiul, cât şi cu Europa Centrală, prin Ungaria. De asemenea, municipiul este traversat de două drumuri europene – unul principal, E70 Serbia (Moraviţa – Timişoara – Craiova – Bucureşti), şi unul secundar, E671 (Arad – Timişoara)”, se explică în Revista Forbes.
De asemenea, orașul ar putea deveni un nod regional și din punct de vedere feroviar, iar aeroportul leagă Timișoara de București și de alte orașe importante: München, Roma, Dortmund, Barcelona, Madrid, Paris, Londra, Bruxelles, Milano şi altele.
Alt atu îl reprezintă structura spațială tradițională. Bazată pe un model radial de dezvoltare, aceasta este consolidată printr-o serie de inele concentrice, dispunând încă de terenuri care au potențialul unor proiecte de regenerare și de dezvoltare semnificative: zone industriale complet sau parțial abandonate, aflate în apropierea centrului orașului; arii cu o infrastructură feroviară substanțială, care include gări, triaje, depouri și depozite, multe dintre acestea fiind insuficient exploatate; blocuri rezidențiale mari, cu puține facilități comunitare și acces slab la servicii.
Mai este loc pentru dezvoltare
Un raport realizat de Banca pentru Reconstrucție și Dezvoltare arată că cele 329 de hectare de teren industrial abandonat/zonă feroviară din Timișoara pot fi reamenajate astfel încât să includă 81.241 de rezidenți (în locuințe cu densitate medie spre ridicată), amenajări comerciale cu 39.460 de locuri de muncă și amenajări de industrie ușoară cu 2.631 de locuri de muncă. La acestea se adaugă parcurile industriale poziționate în aria metropolitană a Timișoarei.
În ultimii 15 ani, în Timișoara s-au dezvoltat puternic businessurile de producție și industrie. Numărul de firme cu participare străină reprezintă peste 70 la sută din totalul firmelor, majoritatea fiind din spațiul germanofil.
Stăm bine și din punct de vedere imobiliar
Efervescența businessului se vede și din proiectele imobiliare anunțate. Stocul total de spații de birouri din Timișoara este estimat să crească cu 58 la sută anul acesta, față de anul trecut, conform datelor Colliers International Romania.
Rata de neocupare era de trei la sută, la finalul anului trecut, fiind extrem de scăzută, la o chirie medie lunară de 12 euro/metri pătrați, pentru spațiile de calitate. Timișoara are o combinație de oportunități, între care se află apropierea de infrastructura țării vecine și existența universităților. Dintre marile orașe, Timișoara este cel mai aglomerat pe piața de retail, cu 694 de metri pătrați la 1.000 de locuitori, suprafața totală fiind de 222.000 de metri pătrați.
Avem cea mai mare piață rezidențială din zona de vest a țării și a doua piață regională, după Cluj-Napoca. Șomajul din oraș este al doilea cel mai redus din România, doar județul Ilfov având mai puțin de-atât. În plus, spre deosebire de majoritatea județelor din țară, balanța comercială a orașului este, de obicei, pozitivă, unele dintre multinaționale exportând majoritatea producției.
Toate cele de mai sus sunt argumentele unei analize independente, bazate pe criterii obiective, în urma căreia – se pare – timișorenii ar trebui să fie unii dintre cei mai mulțumiți locuitori ai României.
Atâta doar că, din punct de vedere subiectiv, lucrurile nu stau întotdeauna așa, iar cei care își duc traiul în urbea de pe Bega sunt convinși că ar mai fi multe de îndreptat.
