„Tata a fost mai aprig, eu mizez pe tehnică”. Interviu cu Sebastian Boha, boxer la CSM Timişoara

– Aţi încheiat un an bun, la Campionatul Naţional de seniori aţi luat medalia de bronz şi, acelaşi loc trei, la Gongul de aur, în Macedonia.

– A fost un an destul de bun pentru mine, asta şi cu sprijinul antrenorului, maestrul Nicolae Ispas, şi datorită tatălului meu, care m-a sprijinit, al soţiei. Sper ca în noul an, în care abia am intrat, să fie mult mai bine.

CITEŞTE ŞI: Alertă ANM: Ninsori, în aproape toată ţara. Temperaturile vor ajunge la -15 grade Celsius. Ger de luni

– Care sunt competiţiile mai importante, la care o să participaţi, de care ştiţi deja?

– Cupa României, o întrecere foarte importantă, voi merge iar la Skopje, la Gongul de Aur şi, bineînţeles, campionatul naţional.

– Dincolo de box, unde ai rezultate notabile, şi lucrezi.

– Da, trebuie, momentan nu putem trăi doar din box. Deocamdată mă descurc, sper ca pe parcurs să fie mai bine, muncind mai mult.

– Dar nici un sponsor nu ar strica…

CITEŞTE ŞI: Ministrul Muncii anunță o întârziere la plata pensiilor pentru luna ianuarie

– Niciodată, oricare ar fi el.

Şi în toată Ghiroda, localnic fiind, unde sunt atâtea firme, nu ai găsit un susţinător?

– Nu. Sincer, nici nu am căutat, dacă o veni odată cineva lângă mine o să fie bine primit şi am să-mi dau tot interesul să nu dezamăgesc.

Nici pe sponsor, nici familia mea. Şi, în primul rând, eu să fiu mulţumit.

– După aprecierea ta, pugilismul, la noi, este în scădere? Te întreb pentru că există un recul, parcă mai puţin la fotbal, în toate sporturile.

CITEŞTE ŞI: Gripa a ajuns în vest

– Da, nu mai este ce a fost înainte, copiii s-au dus spre alte sporturi, cu mai mare audienţă la public şi, implicit, la sponsori, atât de importanţi, despre care vorbeam.

– Eşti sportiv la CSM Timişoara. Sunt şi copii pe lângă voi, e asigurată continuitatea?

– Da, sunt, chiar avem doi băieţi foarte buni. De la unul dintre ei, Robert Pater, are doar 12 ani, am aşteptări foarte mari. Şi nu doar eu.

CITEŞTE ŞI: Muzeul Iluziilor Optice, în premieră la Timişoara

– Tu la ce vârstă ai ajuns în sala de box?

– Nu împlinisem 11 ani.

– Câte meciuri ai?

– Undeva la 120.

– Azi părinţii îşi feresc de efort copiii. Ce-au zis ai tăi când au auzit că vrei să practici boxul?

– La mine a fost o situaţie mai aparte. Tata a făcut box, avându-l antrenor tot pe maestrul Nicolae Ispas, care este şi antrenorul meu. Tata m-a ajutat, mama, în schimb, a avut o altă opinie.

Nu a fost de acord. Nu a văzut niciun meci de-al meu. Nici măcar la televizor. Eu m-am dus la box admirându-i în ring pe fraţii Simion.

– Care dintre voi are cele mai multe performanţe?

– Înainte de a vă răspunde, trebuie spus că, evoluând în perioade diferite, atunci erau adversari mult mai buni, situaţia s-a schimbat.

În plus, el a fost mai greu ca şi mine, eu fiind la 56 de kilograme. Eu am rezultate mai bune.

Tata a fost un boxer mai aprig, pe când eu mizez pe tehnică.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns