SPECIAL REPORT România își reclădește vechile fortărețe cu bani europeni. Dar nu pentru războaie, ci pentru turiști

România își recuperează istoria cu ajutorul fondurilor europene. Milioane de euro au fost investite în renovarea monumentelor istorice, iar acum cetățile „modernizate” atrag zeci de mii de turiști.

Într-o zi însorită de început de februarie, la casa de bilete a cetății Râșnov era coadă. Așteptau să intre atât persoane în vârstă, cât și copii veniți probabil mai mult pentru parcul tematic de dinozauri din vecinătate. Iar în curtea largă de după primul rând de ziduri erau poate chiar mai multe persoane decât la un mult mai cunoscut obiectiv turistic aflat la doar câțiva kilometri distanță, Castelul Bran.

Anul trecut, peste 450.000 de turiști au vizitat cetatea Râșnov, din județul Brașov. La Bran au fost cam de două ori mai mulți, dar aproape jumătate de milion este un număr respectabil pentru un obiectiv care practic nu exista pe harta turistică a României acum 20 de ani, când localnicii își pășteau vitele în perimetrul cetății.

Dar în cele două decenii, și mai ales în ultimii 7-8 ani, cetatea a fost parțial reconstruită, iar autoritățile locale au investit în promovarea obiectivului, dar și a orașului. Un ajutor esențial a venit de la Uniunea Europeană, deoarece fondurile de coeziune au finanțat mai multe investiții din oraș, inclusiv parte din restaurarea vechii fortificații. În prezent, în cetate au loc lucrări de restaurare și conservare, un proiect de circa 16 milioane de lei, dintre care peste 13 milioane de lei provin din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).

Aproape jumătate de milion de turiști vizitează anual cetatea Râșnov, un loc în care acum 20 de ani localnicii își pășteau vitele.

Dar vechea cetate medievală din Râșnov nu este singura fortificație care a beneficiat de pe urma fondurilor europene. În Deva, 250.000 de turiști urcă Dealul Cetății pentru a vizita una dintre cele mai importante fortificații din Transilvania. Cetatea din Deva a fost parțial reabilitată în urma unei investiții de circa opt milioane de euro, sprijinită de Programul Operațional Regional 2007-2013.

În prezent, accesul turiștilor în una dintre cele trei incinte nu este permis pentru că nu este foarte sigur. „Dar sperăm ca rezultatele fondurilor obținute până acum să fie multiplicate prin accesarea de noi fonduri europene, pentru a face întreaga Cetate un monument funcțional și vizitabil. Am depus un proiect de reabilitare a acestei incite la ADR Vest, pentru POR 2014-2020”, a declarat Elena Stelczner, Şef Birou Programe Dezvoltare Deva, într-un interviu acordat StartupCafe.

Alba Iulia este un oraș transformat practic de renovarea cetății medievale, una dintre cele mai bine păstrate fortificații de tip Vauban din Europa. Primăria orașului de 70.000 de locuitori a cheltuit peste 200 de milioane de euro din fonduri europene în circa zece ani, mai mult de o treime din această sumă fiind utilizată în peste 20 de proiecte legate de refacerea cetății și valorificarea turistică a acesteia. Dar totul a început cu restaurarea cetății, iar miile de turiști veniți să o admire au revigorat orașul, Alba Iulia fiind una dintre puținele localități din România care a consemnat o creștere a numărului de locuitori în ultimul deceniu.

Însă lista monumentelor istorice reabilitate cu ajutorul fondurilor europene este incredibil de lungă: reamenajarea Cetății Medievale Tîrgu Mureș, un proiect de peste 29 milioane de lei, din care 21,7 milioane de lei au provenit din POR 2007-2013; aproape 47 de milioane de lei investiți în Cetatea de Scaun a Sucevei; circa 21,54 milioane de lei din POR pentru Cetatea Făgărașului; proiect de peste 30 de milioane de lei pentru refacerea Cetății Rupea și lista poate continua.

În cele mai multe cazuri, banii nu au fost investiți doar pentru refacerea propriu-zisă a monumentului, dar și în căi de acces, sisteme speciale de iluminat, centru de informare turistică și magazine sau muzeu, parcare și alte facilități pentru turiști.

Însă proiectele nu sunt lipsite de controverse. Multe dintre proiecte au fost criticate pentru calitatea lucrărilor executate, dar mai ales pentru că ar distruge, de fapt, vestigiile istorice.

Într-adevăr, nu toate șantierele folosesc materialele originale, pentru că o recondiționare la standarde UNESCO ar costa foarte mult, spun specialiștii, iar amenajările sunt mai degrabă pe placul milenialilor decât pe gustul arheologilor. Și totuși, spune Alexandru Șimon, cercetător la Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, „câtă vreme nu le falsifică, adică nu sunt adăugate lucruri care nu erau în acele timpuri, este scuzabil să le refaci mai pe placul turistului”.

Șimon este unul dintre istoricii care sunt în favoarea reabilitării cetăților în scopuri turistice, dacă monumentul respectiv nu poate fi inclus în patrimoniul UNESCO, caz în care conservarea și amenajarea ar respecta criterii mult mai stricte, iar materialele utilizate ar fi de un alt standard. „Dacă nu poți să o faci cu UNESCO, poți să o faci pentru turiști”, a spus Șimon într-o discuție cu EURACTIV pe tema reclădirii vechilor cetăți din România.

Și dacă lista investițiilor în astfel de proiecte este deja destul de lungă, încă mai sunt multe de făcut. După mai multe încercări eșuate de renovare și restaurare a Cetății de refugiu din Saschiz, Primăria Saschiz a câștigat, în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, un proiect în valoare totală de 8,5 de milioane de lei restaurarea Cetății Țărănești.

Cetătea Țărănești din Saschiz

În decembrie, autoritățile au semnat documentele privind reabilitare Cetății Orăștiei, monument istoric din secolul XV, în baza unui contract în valoare de circa 5 milioane de euro, tot din fonduri de UE. Proiectul prevede, restaurarea, conservarea și consolidarea cetății, lucrări de reconstituire sau reîntregire a zidurilor și turnurilor, dar și amenajări exterioare, precum pavaje, alei și mobilier urban, realizarea iluminatului în zona cetății și a circuitului de vizitare, plus infrastructură pentru apă și canalizare.

Dar primarul municipiului, Ovidiu Bălan, a spus că reabilitarea cetății face parte dintr-un ansamblu de proiecte prin care centrul istoric al localității se va schimba radical, urmând să fie construit un muzeu al civilizației dacice și un centru multicultural pentru care speră ca finanțările, în sumă de 10 milioane euro, să fie obținute la începutul anului viitor. Până acum, Primăria Orăștie are depuse 17 proiecte cu finanțare europeană, în valoare totală de 37,8 milioane euro, dintre care pentru opt proiecte au fost semnate deja contractele de finanțare.

Un model similar, dar la altă scară, întâlnim în Oradea. Oraș-campion la absorbția fondurilor europene, Oradea are o cetate veche de peste 700 de ani. Clădirile din interiorul fortăreței au fost refăcute în urma unei investiții de 87 milioane de lei, din fonduri de coeziune, proiect finalizat în 2015. Acum, autoritățile au lansat un alt proiect, de 11 milioane de lei, pentru refacerea fortificațiilor. Tot din fonduri europene, capitol la care municipalitatea din județul Bihor stă excelent: din 2008, Oradea a atras peste 250 de milioane de euro de la Comisia Europeană și a depus proiecte pentru alte 170 de milioane de euro.

Fondurile europene se dovedesc astfel o sursă de finanțare extrem de utilă pentru conservarea patrimoniului și valorificarea acestuia. Și poate că restaurarea nu respectă întotdeauna adevărul istoric, dar, în definitiv, nici Regina Maria nu a refăcut Castelul Bran după planurile din secolul al XIV-lea, ci l-a amenajat după nevoile familiei regale din perioada interbelică.

SPECIAL REPORT Regiuni și fonduri de dezvoltare regională

SPECIAL REPORT Bani europeni în lupta cu abandonul școlar

SPECIAL REPORT Ambiții mari cu bani puțini: Investiții din fonduri UE în zona Capitalei

SPECIAL REPORT Educația digitală, esențială pentru dezvoltarea industriei IT din România

Disclaimer: Conținutul acestui material a fost realizat cu sprijinul Comisiei Europene în cadrul proiectul „Reflecție asupra politicii de coeziune: aducerea regiunilor Europei în prim-plan” (Spotlight on Cohesion Policy: putting Europe’s regions at the forefront). Inițiativa este implementată cu sprijinul financiar al Direcției Generale Politică Regională și Urbană (DG REGIO), prin apelul „Sprijin pentru acțiunile de informare referitoare la politica de coeziune a UE”.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns