Primăria Timișoara a retras proiectul de HCL care prevedea “naționalizarea” proprietății industriale private
Controversatul proiect de hotărâre de consiliu local prin care administrația Fritz avea intenția să impună niște clauze abuzive, cu prevederi neclare, antreprenorilor care au proprietăți industriale private în oraș, a fost retras momentan.
Edilii au făcut un pas înapoi, după ce comunitatea de afaceri, sindicatul angajaților din primărie și o asociație civică au cerut și au reușit organizarea unei dezbateri publice pe această temă.
“Vă mulțumim pentru toate recomandările și opiniile transmise pe email și în cadrul dezbaterii publice din data de 1 noiembrie pentru îmbunătățirea proiectului de HCL din 2024-10-18 privind aprobarea PROCEDURII DE RESTRUCTURARE URBANĂ pentru terenuri ce necesită aplicarea prevederilor documentației Plan Urbanistic General Municipiul Timișoara și a Regulamentului Local de Urbanism aferent, aprobate prin HCL nr. 457/17.10.2023 și a REGULAMENTULUI DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE a Comisiei de Negociere pentru Restructurare Urbană (C.N.R.U.) a Municipiului Timișoara.
În urma dezbaterii din data de 1 noiembrie și a discuțiilor avute în cadrul acesteia cu toți cei direct afectați de această decizie publică, proiectul menționat mai sus a fost retras.
Vom anunța public, conform legislației în vigoare privind transparența decizională, emiterea unui nou proiect de hotărâre locală privind procedura de restructurare urbană. Acesta va parcurge toate etapele procedurii de transparență. Vom transmite anunțul și prin email către toți cei care și-au exprimat interesul față de acest subiect”, a transmis Direcția Relații Comunitare – Serviciul Guvernanță Participativă și Transparență din cadrul primăriei.
La dezbatere, Tiberiu Negrei, liderul Sindicatului Liber al Salariaților din Primăria Timișoara a atras atenția că de patru ani de zile se încalcă constant, în promovarea hotărârilor CLT și ale dispozițiilor primarului principiul transparenței, așa cum cere legea privind transparența decizională în administrația publică.
Sindicatul Angajaților din Primăria Timișoara și Asociația Culturală „Salvați Patrimoniul Timișoarei”, cărora li s-au alăturat mai mulți cetățeni, au cerut dezbatere publică pentru proiectul de hotărâre de consiliu local, promovat de către edilii orașului, proiect care prin prevederile sale atentează la proprietatea industrială privată.
Proiectul de HCL prin care administrația Fritz vrea să impună un regulament plin de controverse și neclarități (Sindicatul Liber al Salariaților din Primăria Municipiului Timișoara cere organizarea unei dezbateri publice asupra proiectului prin care administrația Fritz atentează la proprietatea industrială privată), care va stabili modul în care fostele zone industriale din oraș vor putea fi transformate în zone urbane, este contestat de tot mai multe organizații, dar și de comunitatea antreprenorilor din oraș.
În primul rând s-a cerut rescrierea și documentarea viitorului proiect îmbunătățit, implementarea unui regulament clar care să prevadă cotele de teren, felul investițiilor pe care privații trebuie să le facă și să le doneze municipalității și proporționalitatea financiară raportat la suprafețele totale de teren industrial vizate, deținute de antreprenori.
Apoi s-a ridicat problema dacă proiectul în actuala sa formă încalcă sau nu legislația românească și europeană în materie de garantare a proprietății private.
“Mă puneți să construiesc o școală sau o grădiniță, să fac blocuri sau altceva, să fac străzi, să trag utilități. La această masă suntem investitori care am băgat mulți bani în acest oraș în ultimii 30 de ani.
Nu mi se pare normal ca orașul să se dezvolte doar cum doriți dumneavoastră, pentru simplu fapt că fără a fi noi consultați, cineva v-a numit pe PNRR pe funcția pe care o ocupați. Apropo de PNRR, mi se pare absurd să se aprobe această hotărâre de consiliu, atâta timp cât statul român este obligat să facă Codul de Procedură în Urbanism, până în martie 2025.
După ce se dă această lege, mi se pare normal să venim noi cu completări specifice orașului, prin hotărâre de consiliu local”, a declarat antreprenorul timișorean Marius Cristescu, care împreună cu fratele său dețin Grupul de firme Bega, unul dintre cele mai mari grupuri pe diverse industrii din România.
Consilierul local Simion Moșiu a atras atenția vizavi de prevederile legale privind garantarea proprietății private, cum ar fi articolul 44 din Constituție, Codul Civil sau legile 33/1994 și 255/2010.
Majoritatea consilierilor locali din vechiul mandat nu s-au prezentat, probabil nefiind interesați de subiect.
Ilie Sîrbu, coordonator de proiecte la Asociației “Salvați Patrimoniul Timișoarei” a atras atenția asupra derapajului privind atentarea la proprietatea private, comparând încercarea administrației Fritz cu naționalizarea forțată din anii ’50, respectiv infamul Decret nr. 92 din 19 aprilie 1950.
“Cred că trebuie să existe o mediere între părți, dar una justă. Nu va fi o naționalizare, pentru că mă obligă să donez. Faptul că mă obligă să donez și să construiesc nu mă deranjează. Sunt absolut de acord să fac ceva pentru orașul ăsta în care m-am născut și trăiesc de 55 de ani.
Însă vrem ca toți investitorii, români sau străini, să aibă același tratament. Să știm – 5% din investiție ca bani, 5% din teren sau ce procent se hotărăște, dar să fie același pentru toți. Nu puteți să veniți să cereți la unii 50%, iar la alții 1%. Toți vrem să facem obiective sociale pentru oraș dar trebuie stabilit un procent just, fără discriminări. Acea comisie de negociere nu poate să ceară unuia 1% și altuia 50% sau pe mine la o investiție de un milion de euro să bag un milion și pe altul la o investiție de 100 de milioane, tot un milion. Trebuie impusă o proporționalitate”, a mai adăugat omul de afaceri Marius Cristescu.
Luări critice de poziție și cereri de lămurire privind controversata Comisie de Negociere și procedurile vag definite au avut și Oana Simionescu, directorul Faber, care e parte dintr-o zonă cu regim industrial, Claudiu Popa, director regional la Dedeman, Emanuel Lupașcu de la Constructim SA, avocat Roxana Jurjuț, Andreea Kiss și Bogdan Dubină de la proiectul imobiliar Paltim / 1 Iunie, Ciprian Cădariu de la Alber Holding Development, cu proiectele Nord One, Vivalia, City of Mara și alte terenuri, Alber investind peste 150 de milioane de euro în aceste proiecte din Timișoara.
Darius Jumanca, omul de afaceri cu multe realizări imobiliare și care este cel mai interesat de zona Antenelor prin transformarea unui spațiu fost industrial în cartier, s-a declarat direct afectat de viziunea celor din primărie față de acest sit.
Cum s-a încercat o “naționalizare” de catifea
Proiectul inițial are niște prevederi cel puțin abuzive, iar după analiza unor specialiști în legislație, acesta ar încălca mai multe prevederi legale dar și din Constituția României, referitoare la proprietatea privată.
La fel de grav este că, prin condițiile restrictive prevăzute, ar descuraja pe oricine ar vrea să construiască ceva pe vreun teren cu destinație industrială, definită intenționat confuz în proiect, și ar duce implicit la blocarea oricăror proiecte imobiliare sau de edificii și construcții diverse din oraș.
Prevederile au creat agitație în special în mediul de afaceri și în cel al micilor întreprinzători care dețin terenuri industriale, de diferite mărimi.
Mai mult, câțiva avocați și juriști au opinat asupra intenției celor de la Primăria Timișoara, că ar fi vorba de niște clauze abuzive, care ar încălca dreptul la proprietatea privată, pe care administrația le-a îmbrăcat sub forma unor “negocieri”.
Însă, în realitate, aceste negocieri sunt niște condiționări pe care primăria vrea să le impună investitorilor privați.
Aceștia din urmă spun că în aceste condiții fie nu mai construiesc nimic, blocându-se practic dezvoltarea orașului, fie vor ataca în instanță viitoarea hotărâre și posibilele blocaje administrative, dacă aceasta va fi aprobată de către consilierii locali.
Administrația Fritz a aplicat acest artificiu de abia după ce s-a asigurat că noul Plan Urbanistic General a fost aprobat, pentru ca mai apoi să îi poată obliga pe proprietarii de terenuri industriale care vor să dezvolte un proiect privat, să cedeze primăriei o parte din terenul propriu, să construiască pe cheltuiala lor un edificiu sau obiectiv de interes public, să asigure și banii pentru garanția de bună execuție.
Proiectul prevede că de abia după ce investitorul privat termină construcția de interes public, pe bani săi și pe terenul său și le trece în proprietatea Municipiului Timișoara, iar aceasta le recepționează și le preia, investitorul poate să își depună la primărie propriul proiect pentru a obține avizele și autorizațiile necesare să construiască ceea ce el dorește.
Mai simplu, un investitor privat nu poate construi nimic pe proprietatea sa industrială decât după ce cedează o bucată de teren către primărie/municipiu și construiește din banii săi tot pentru aceeași primărie un obiectiv de interes public pe respectiva bucată de teren pe care o cedează.
De abia după ce termină construcția dorită de municipalitate, poate să își depună propriul proiect de investiții și să aplice pentru procedurile de avizare și autorizare.
Și toate acestea, dacă primăria este în prealabil mulțumită și recepționează clădirea pentru care nu pune la dispoziție nici bani și nici teren.
Mințile din administrația Fritz care au avut această idee, au ambalat-o pompos într-o “Procedură de Restructurare Urbană” pentru care e nevoie să se înființeze și o comisie, cu un nume extrem de alunecos: Comisia de Negociere pentru Restructurare Urbană (C.N.R.U.) a Municipiului Timișoara.
C.N.R.U. este constituită din specialiști tehnici, economici, juridici etc. care fac parte din cadrul aparatului de specialitate al Primarului. Comisia este compusă din 4 membri titulari și un președinte, numiți prin dispoziție de Primar. Asta spun anexele la proiect.
Chiar dacă aparent comisia ar trebui să negocieze suprafețe și natura construcțiilor cu investitorul, din cuprinsul procedurii și din regulamentul noii comisii reiese cu totul altceva: primăria nu negociază nimic, ci pune investitorului condițiile restrictive mai sus amintite, pentru a-i da avizele legale ca să poată să construiască și să își exploateze terenul industrial pe care îl are în proprietatea sa privată.
Mai mult, tot din anexe, definiția de teren industrial este vagă și exhaustivă și poate cuprinde aproape orice are respectivul antreprenor ca proprietate imobiliară.
O nouă încercare abuzivă va fi contracarată
Antreprenorii cer un regulament clar și îndreptarea erorilor tehnice și juridice din întregul proiect. Tehnic însă, dacă se va lucra la schimbarea unor prevederi abuzive și se vor aduce clarificări, noua formă a proiectului ar putea fi votată ca hotărâre de către noul consiliu local, de abia după ce noii consilieri aleși se vor reuni în prima ședință de lucru la o dată încă neprecizată, dar cu siguranță numai după învestirea în funcție, din 12 noiembrie 2024.
Mai mulți investitori au declarat că dacă nu se va ține cont de recomandările făcute vor iniția o nouă dezbatere publică, iar dacă hotărârea va fi totuși votată într-o formă care atentează la proprietatea privată, prin naționalizări mascate, se vor adresa instanțelor de judecată.
