Peste autostrada Lugoj-Deva a dat un nou necaz

autostrada Lugoj Deva

De parcă n-ar fi fost de ajuns problemele legate de calitatea mediocră a materialului utilizat la terasamente și, în general, a lucrărilor efectuate, peste autostrada Lugoj-Deva a dat un nou pocinog.

La ușa unuia dintre constructorii asociați în cadrul contractului în valoare de 562 de milioane de lei, aferent lotului 2 al autostrăzii dintre orașul timișean și municipiul reședință de județ din Hunedoara, bate în momentul de față insolvența.

Teoretic, „având o experienţă de mai bine de 15 ani în domeniul construirii de drumuri şi căi ferate în România, SECOL ROMANIA SR , parte a unui grup internaţional activ pe piaţa Uniunii Europene, se prezintă ca un promotor hotărat al calităţii și eficienţei lucrărilor de construcţii executate şi produselor furnizate“, așa cum se recomandă compania pe site-ul propriu.

Ieșind însă din sfera internetului, realizăm că italienii de la Societa Edile Construzioni e Lavori (SECOL) SpA, asociații conaționalilor de la Salini Impregilo, n-au prea multe motive de bucurie legate de activitatea din România. Cu toate că își are sediul taman în aceeași clădire cu Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri din România, SECOL le dă multe prilejuri de reproș vecinilor de la CNADNR.

Cu lucrări întârziate și cu fisuri apărute deja la cele executate (centura de sud a Craiovei), compania se confruntă însă și cu serioase probleme financiare. Acționată în instanță de societățile furnizoare de energie electrică și gaz, silită de Judecătoria Sectorului 1 din Capitală la plata de penalități pentru, din nou, tărăgănarea unor lucrări, SECOL România are de furcă acum cu un debitor care îi cere insolvența, o firmă de consultanță care așteaptă de peste un an recuperarea datoriilor rezultate dintr-un contract pentru un drum judeţean.

Cu un nume ce pare predestinat, dat fiind ritmul de execuție mult prea „așezat“ , SECOL tinde să devină o obișnuită a sălilor de judecată, situație deloc îmbucurătoare pentru perspectivele de finalizare a lucrărilor contractate. De altfel, nimic nou sub soare în acest domeniu al autostrăzilor românești, care însumează, puse cap la cap, nici cinci procente din lungimea totală a drumurilor publice din țară.

Pentru conformitate, România număra, anul trecut, peste 86.000 de kilometri de drumuri, dintre care numai 747 de kilometri, adică 4,2 la sută din total, erau autostrăzi. Deloc surprinzător, la urma urmei, în condițiile în care numărul contestațiilor depuse împotriva rezultatelor licitațiilor organizate de CNADNR a crescut, în primele patru luni din 2016, cu peste o jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut, iar într-o treime dintre cazuri contestatarii au avut câștig de cauză.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.