Mărfurile autohtone nu prea ajung pe rafturi și din cauza birocrației

În România se consumă foarte multe produse alimentare din import, fostul „grânar al Europei” ajungând incapabil să-și hrănească propria populație.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, importurile de produse alimentare au ajuns la aproape patru miliarde de euro în 2016, în timp ce exporturile de produse alimentare au fost de peste 1,5 miliarde de euro, deficitul adâncindu-se la aproape 2,4 miliarde anul trecut.

Eforturile autorităților române s-au canalizat, acum câțiva ani, spre obligarea marilor magazine de a avea în rafturi 51 la sută produse alimentare românești pe rafturi. Aceasta ar mai fi ameliorat situația hranei proaste pe care o îngurgitează românii, mai ales după ce s-a demonstrat că mâncarea din import este produsă la dublu standard, pentru Est și pentru Vest, cea pentru noi fiind mai slabă calitativ.

Din păcate, Legea 150/2016 privind comercializarea produselor românești, în forma în care a fost aprobată de parlament, s-a întors pentru dezbateri după ce Comisia Europeană a început procedura de infringement împotriva țării noastre, pe motiv că se încalcă principiile liberei circulaţii a mărfurilor şi serviciilor în UE. De altfel, legea nu fusese pusă în aplicare deoarece normele metodologice de aplicare nu au mai fost emise.

Legea va fi reformulată

Ministrul agriculturii, Petre Daea, crede că procedura de infringement, în care România a intrat din cauza legii „51 la sută produse româneşti“, nu va fi finalizată, explicând că executivul european a înţeles care este poziţia României faţă de această lege, şi anume că produsele Româneşti merită să fie prezente pe raftul hypermarketurilor datorită calităţii lor.

„Facem tot ce trebuie ca fermierul român să aibă demnitatea lui, să fie respectat, iar produsul românesc să fie acolo unde merită prin calitatea şi prin valoarea sa“, a declarat Petre Daea. Ministrul nu a spus de când vom putea găsi efectiv 51 la sută produse autohtone pe raftul comerciantului. Deocamdată, eforturile ministerului se concentrează pe tomate și carnea de porc, două produse agroalimentare dominate de importuri.

Legea se află, la ora actuală, pe masa Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor, care, pentru a evita infringementul, vrea să transforme sintagma „produs românesc“ în „produs autohton“, „lanţ scurt de aprovizionare“ în „parteneriat direct“ şi, nu în ultimul rând, negociază ca legea să fie aplicată tuturor comercianţilor, nu doar celor cu afaceri de peste două milioane de euro anual.

Ce găsim în rafturi?

Având în vedere că în România producem mai puțină hrană decât avem nevoie, regăsirea a mai mult de jumătate din produsele alimentare pe rafturile din magazine nu va fi o treabă simplă. Faptul că nu există suficiente sere ar însemna să ne lipsim de legume și fructe iarna și primăvara devreme, cam ca pe vremurile dinainte de 1989. Sau ne-am putea preface că avem parte de produse românești, cu condiția să nu citim etichetele diverselor sortimente de cașcaval, de exemplu, care sunt fabricate autohton, dar la originea laptelui scrie simplu „Germania”.

Desigur că orice client al marilor magazine din Timișoara sau de oriunde din țară ar prefera hrană de la el de acasă, dar până când legea va fi modificată pe placul UE, programele cu tomata și purcelul vor da rezultate, iar producătorii vor reuși să se unească și să negocieze cu hypermarketurile, va mai trece destul timp.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

3 Răspunsuri “Mărfurile autohtone nu prea ajung pe rafturi și din cauza birocrației

  1. Evident ca nu ajung din moment ce hipermarketurile iti ofera ca producator un pret sub cel de productie in mod constant. Cine mai e tampit sa cultive sau sa produca ceva in asemenea conditii?

Lasă un răspuns