Mănăstirea Dobreşti şi-a prăznuit hramul

Sute de credincioşi din întreg judeţul au ţinut să prăznuiască duminică sărbătoarea Sfântului Voievod Ştefan cel Mare la Mănăstirea Dobreşti, ctitorie a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, cu prilejul celui de-al treilea hram al aşezmântului, iar la bucuria obştii călugăreşti şi a pelerinilor veniţi din Timişoara, Lugoj şi din satele aflate în vecinătatea comunei Bara a luat parte şi Mitropolitul Ioan al Banatului. Chiriarhul a săvârşit, în subsolul noii biserici a lăcaşului monahal, Sfânta Liturghie, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi.

În cadrul Sfintei Liturghii s-au înălţat rugăciuni către tronul Preasfintei Treimi şi pentru părinţii patriarhului, Stela și Alexie, iar răspunsurile liturgice au fost date de Corul Ligii Tinerilor Creştini Ortodocşi Români din Lugoj, condus de către profesoara Alina Bogoevici.

În cuvântul său de învăţătură, ÎPS Ioan Selejan le-a vorbit credincioşilor despre viaţa şi lucrarea Sfântului Ştefan cel Mare în susţinerea Bisericii lui Hristos din Moldova, Ţara Românească şi Transilvania şi despre influenţa pe care voievodul a exercitat-o asupra lumii balcanice din vremea sa. „Ştefan cel Mare a fost fiul lui Bogdan al II-lea al Moldovei, iar Bogdan al II-lea a fost fiul lui Alexandru cel Bun și a soţiei sale, Oltea Doamna. Tatăl lui Ştefan a pierit de sabie, fiind ucis de către fratele său vitreg, Petru Aron, în localitatea Reuseni din Judeţul Suceava, când Ştefan era în fragedă pruncie. Prin rânduiala lui Dumnezeu, Ştefan urcă pe tronul Moldovei, în 1457, la 17 ani, luând destinul unui popor deja ameninţat din toate părţile. Timp de 47 de ani, din 1457 şi până în 2 iulie 1504, Ştefan nu a lăsat ca, în Moldova, să pătrundă alte neamuri şi alte credinţe, mai ales că, în timpul domniei sfântului voievod, turcii ocupau tot Sud-Estul Europei. Oare cum ar fi arătat astăzi Moldova şi câte mănăstiri ar mai fi fost acolo sau câţi ar mai fi fost creştini dacă nu era acest mare voievod? El a păstrat credinţa creştină în popor, ridicând după fiecare bătălie un altar, unde erau pomeniţi ostaşii care au umplut văile Moldovei cu osemintele lor”, a subliniat arhiereul.

Aşezământul monahal din Dobreşti, comuna Bara, a luat fiinţă la data de 9 iulie 2003, cu binecuvântarea vrednicului de pomenire ÎPS Nicolae, Mitropolitul Banatului, şi la iniţiativa şi stăruinţa Preafericitului Părinte Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, originar din această localitate bănăţeană. La 23 octombrie 2005, împreună cu Preasfinţitul Părinte Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului, pe atunci Episcop-vicar al Arhipiscopiei Timişoarei, cel care va deveni mai apoi Patriarhul BOR a sfinţit locul pe care s-a construit biserica mănăstirii, punând piatra de temelie.

La ora actuală, lucrările de construcţie desfăşurate la noua vatră monahală continuă şi vizează atât biserica mănăstirii, cât şi noul corp de chilii pentru vieţuitorii de la Dobreşti, dar şi pentru pelerinii care se abat pe aici, atraşi de frumuseţea, dar şi de pacea duhovnicească a locului. Pe lângă Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, aşezământul de la Dobreşti îi mai are ca ocrotitori pe Sfânta Cuvioasă Parascheva și Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns