Legendele Timişoarei: Emblema hanului ”La Trompetistul”

trompeta 2

La 30 august 1752, o frumoasă lucrare a unui meșter fierar marca mândra fațadă a clădirii ce avea să devină un important pol al „bunăstării” din cetate, hotelul „Der Trompeter”.

În imediata apropiere a Pieţei Unirii din Timişoara se află clădirea care a găzduit hanul şi ospătăria „La Trompetistul”, care era considerat un hotel de lux, fiind cea mai căutată modalitate de cazare şi loc de a petrece timpul din oraş. Hotelul „Der Trompeter” („Trombitas” ori „La Trompetistul”/”Trâmbițașul”) se impunea prin serviciile sale impecabile, prin calitatea bucatelor și a berii reci ce se fabrica chiar în oraș.

CITEȘTE ȘI: Stadionul nou din Timișoara a intrat în licitație

Numele hanului provine (probabil) de la proprietarul casei, maiorul Anton Seltman, care a fost trompetist în Armata Imperială. Astăzi, spaţiul se numeşte Cafe Cuza, în amintirea ilustrului oaspete care i-a călcat pragul cu mai bine de 150 de ani în urmă.

trompeta 1

Alexandru Ioan Cuza şi suita lui, formată din trei trăsuri, a ajuns la Timişoara în data de 7 martie 1866. Localnicii au aflat în ziua sosirii că acesta se va caza la „Trompeta”, iar cei din cartierul Fabric s-au adunat în Cetate să-l vadă pe domnitor.

„Timişoara, 7 martie. Astăzi, după-amiază, la ora trei şi jumătate, a sosit aici fostul prinţ Cuza, însoţit de prinţesa Elena şi de cei doi copii adoptivi, Alexandru şi Dimitrie, precum şi de aghiotantul colonel Pissotzki, apoi de trei cameriste şi doi valeţi, într-un poştalion special format din trei trăsuri, şi a tras la hotelul <<Der Trompeter>>”, relata la vremea aceea importantul cotidian german „Temesvarer Zeitung”. În 1807, în perioada 12-14 mai, a poposit în elegantul hotel însuși Împăratul Francisc I, însoțit de Arhiducele Karl. În următorii ani a venit și urmașul său, Împăratul Franz Josef, să se cazeze aici cu ocazia vizitelor sale în Banat.

Simbolul hanului este un soldat trompetist călare pe cal, confecţionat din tablă de fier traforată şi aurită la origine, încadrată într-o ramă de fier de formă dreptunghiulară confecţionată din două bande de fier paralele prinse între ele cu rondele de fier uşor bombate. Partea superioară a ramei este ornamentată cu motive de frunze confecţionate din tablă de fier prinse pe un suport în formă arcuită. Partea inferioară este confecţionată cu aceleaşi motive de frunze, pe acelaşi sistem de bară, mai puţin ornamentată. La colţurile ramei, motivul este reprezentat prin opt trandafiri, patru în faţă şi patru în spate. Rama care încadrează trompetistul este vopsită în culoare roşie.

Emblema hanului constituie în continuare un punct de atracție, de această dată, doar ca piesă în cadrul expozițiilor Muzeului Național al Banatului, martoră a atâtor întâmplări din Timişoara domnilor, domniţelor şi caleştilor.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *