Ilie Triţoiu: „Am adus bani de acasă pentru ca echipa să nu se desfiinţeze şi o altă persoană şi-a asumat meritele găsirii unei soluţii de a ne continua activitatea”

Ilie Tritoiu 1

– Ilie Triţoiu, iată-ne la finalul unui sezon extrem de dificil pentru BC SCM Timişoara, unul în care aţi reuşit, cu toţii, de la jucători până la conducere, să salvaţi echipa de la retrogradare într-un context deloc favorabil performanţei sportive. Trăgând linie, acum, la final, după ce a trecut şi meciul de la Piteşti, unul fără miză pentru voi, în ce măsură credeai că poate fi realizat acest obiectiv?

– La început am fost sceptic, şi asta pentru că după returul din Cupa României cu Târgu Jiu am pierdut o întreagă echipă, care se formase în vara trecută, din acel lot rămânând doar românii şi Kentwan Smith, adus iniţial ca al şaselea străin. Am încropit, peste noapte, o nouă echipă, cu ce am găsit la acea oră, a fost şi meritul lui Dragan Petricevici pentru acest lucru. Am pierdut în prima etapă acasă cu Sibiu, iar pentru al doilea meci, de la Oradea, am plecat în ziua jocului cu sandwich-uri la noi. Din start ne gândeam că nu avem nici o şansă să ne salvăm de la retrogradare… Atunci nu exista nici o variantă, trăiam de pe o zi pe alta, încercam să facem tot posibilul ca să nu se desfiinţeze echipa. Eu şi o parte dintre colegii mei am decis să nu lăsăm echipa să moară. Cu bune, cu rele, trebuia să mergem mai departe! Şi am început să aducem bani de acasă pentru a plăti baremul arbitrilor, mesele jucătorilor şi deplasările. Tot din banii noştri am rezolvat vizele de şedere pentru jucătorii străini, nu aveam altă soluţie de finanţare. Nu am vrut să rămână o pată neagră pe istoria acestei echipe, de aceea ne-am implicat şi financiar, era important să-i asigurăm continuitatea.

– Ştiu că ai o relaţie de prietenie cu Dragan Petricevici. Te-a dezamăgit totuşi decizia lui de a pleca după apariţia problemelor financiare?

– Din start vreau să spun că am o relaţie de prietenie cu Dragan Petricevici doar în afara baschetului. În ceea ce priveşte relaţia profesională, eu zic că am făcut echipă bună ori de câte ori am avut ocazia să lucrăm împreună. Nu avea de ce să mă dezamăgească decizia lui Dragan pentru că am luat-o împreună. La momentul respectiv, după meciul de la Oradea, ne-am întâlnit şi am discutat multe aspecte legate de echipă, inclusiv dacă vom continua sau nu. Am hotărât să ne dăm împreună demisia pentru a trage un semnal de alarmă.

– Pe tine ce te-a deranjat cel mai mult?

– Deşi Dragan îmi este prieten, la momentul respectiv m-a deranjat faptul că ori de câte ori a fost sunat de ziarişti el a vorbit la singular, nu a spus că am demisionat împreună. Asta nu mi-a picat bine, era corect să spună că a decis să demisioneze împreună cu managerul echipei, Ilie Triţoiu. Totodată, nu mă regăseam în acea situaţie, era tensiune maximă şi în cadrul echipei, şi în cadrul clubului. Nu erau bani, dar nu am vrut să plec din cauza asta, mai ales că eu aduceam bani de acasă.

– Aşa cum ai spus, până la înfiinţarea SCM-ului, un adevărat colac de salvare şi pentru BC SCM Timişoara, unii dintre voi aţi adus bani de acasă pentru acoperirea nevoilor de zi cu zi, strigătul de ajutor către mediul privat rămânând fără răspuns. Vă mai aşteptaţi să recuperaţi sumele cu care aţi ajutat clubul?

– Niciodată nu m-am gândit la acest lucru. Am vrut doar să ajutăm echipa ca să fie bine şi să avem continuitate. Dacă îi vom recupera sau nu rămâne de văzut…

– Despre ce sume vorbim, de ordinul miilor sau a zecilor de mii de euro?

– Nu vreau să intru în detalii referitor la bani, dar sunt sume importante pe care le-am dat eu şi colegul meu Adrian Vermeşan. Vom vedea ce este de făcut pentru a-i recupera.

– Tot după apariţia problemelor financiare s-au ivit şi zvonuri cu privire la unele neînţelegeri între voi, cei din conducere. Aţi tras cu toţii în aceeaşi direcţie de-a lungul întregului sezon?

– Noi aduceam bani de acasă, dar a existat o persoană în cadrul clubului care îşi aroga toate meritele pentru faptul că s-a găsit o soluţie să ne continuăm activitatea. Noi nu aveam acces la Consiliul de Administraţie, la oameni din primărie şi din Consiliul Judeţean Timiş cu care se ţinea legătura referitor la situaţia echipei. Am stat de vorbă cu Dan Jumanca şi Adrian Vermeşan şi am decis să ne implicăm mai mult şi practic să preluăm totul în trei.

– Cine este acea persoană?

– Toată lumea ştie despre cine vorbesc. În opinia sa, el a făcut tot, iar noi, ceilalţi, suntem incompetenţi.

– Există o relaţie tensionată între voi şi în momentul de faţă?

– Situaţia a rămas neschimbată, noi trei ne înţelegem în continuare foarte bine, dovadă că am făcut o echipă managerială bună, rezultatele s-au văzut. Cu cea de-a patra persoană nu avem nici un fel de relaţie. Cert este faptul că dacă acea persoană va rămâne în cadrul clubului probabil că vor pleca alţii…

– A fost Nenad Mandici mutarea câştigătoare? Ce a adus nou la echipă de au venit imediat şi victoriile?

– Înainte de asta să nu uităm de etapa Perovici, care din punctul meu de vedere a fost cea mai slabă. Am fost total descurajaţi, deşi echipa nu era rea la momentul respectiv. Nu uitaţi că i-am avut pe Subotici, Dundjerski, Djapa şi Smith, patru străini care în momentul de faţă ar putea evolua la oricare dintre primele şase clasate. Rezultatele nu au apărut, echipa nici măcat nu arăta semne de revenire şi atunci am avut o discuţie serioasă în care Dan Jumanca a venit cu ideea de a-l aduce pe Nenad Mandici. Eu şi Adrian Vermeşan am fost de acord, pentru că îl cunoşteam, a mai lucrat la noi cu Tudor Costescu şi Dragan Petricevici şi mi s-a părut a fi un om de calitate atât profesional, cât şi în spaţiul privat. Dar să ştiţi că primul om pe care l-am sunat când am intrat în nou-înfiinţatul SCM a fost Dragan Petricevici! El era însă legat de echipa din Cluj-Napoca, avea deja contractul înregistrat la federaţie şi primise o sumă de bani. Asta se întâmpla în luna noiembrie. Dragan ni l-a sugerat atunci pe Milorad Perovici, cu care nu am nimic personal, doar că nu a fost în perioada potrivită la Timişoara. Mandici a adus un suflu nou, a făcut o atmosferă bună în vestiar, echipa a devenit mai veselă şi a primit mai multă libertate în teren. Relaţia lui Mandici cu noi, cei din conducere, a fost foarte bună, el şi-a văzut strict de partea profesională, nu l-a interesat unde mergem, ce mâncăm şi alte lucruri de acest gen. L-a interesat doar partea legată de baschet şi s-au văzut imediat rezultatele.

– Aţi testat, fără să vă doriţi acest lucru, o strategie extrem de ieftină, cu străini liberi de contract la începutul sezonului şi la jumătatea acestuia şi cu români doar din propria pepinieră. A funcţionat, v-aţi îndeplinit obiectivul, dar unde crezi că v-aţi fi aflat acum dacă aţi fi început campionatul în formula cu care l-aţi încheiat?

– Am schimbat trei echipe şi patru cupluri de antrenori. Am rulat 17 străini în acest sezon, a fost o degringoladă totală în cadrul echipei. Am rulat jucători ieftini pentru că nu am avut alte variante. Era tot ce se putea face la momentul respectiv. Ei au venit la Timişoara să-şi facă un CV, să mai prindă un contract, banii au fost foarte puţini şi cu toate astea am fost părăsiţi şi de respectivii jucători. Smith ne-a zis că se întoarce şi nu a mai făcut-o. Djapa a vrut să plece, însă după o discuţie pe care am avut-o cu el s-a răzgândit. Din a doua formulă de echipă, singurul care nu a vrut să plece a fost Dundjerski. Veniţi în iarnă, Jeremici, Veselinov, Warren şi Zivanovici au adus plusuri. Dacă sezonul ar fi început în luna ianuarie ne-am fi clasat în zona locurilor 6-8. Nu uitaţi că am avut o rotaţie foarte scurtă, de şase-şapte jucători, şi se putea ajunge în play-off şi în aceste condiţii. Dar important este că ne-am salvat de la retrogradare şi că am făcut-o cu unul dintre cele mai mici bugete din Liga Naţională.

– Milencovici şi Toth, ambii timişoreni, au avut şansa să joace mult în acest sezon…

– Sunt foarte mulţumit de Zoran Milencovici, care a progresat mult faţă de sezoanele precedente şi a adus un plus echipei. El a fost o surpriză plăcută. George Toth a fost în nota lui, cu plusuri şi minusuri, dar ne-am făcut treaba şi cu el. La Zoran s-a văzut clar o creştere. Ei sunt jucătorii noştri, vor rămâne la echipă, mai ales că românii sunt pe cale de dispariţie în baschet.

– Cum decurge relaţia voastră cu directorul SCM Timişoara, Radu Ţoancă?

– Domnul Ţoancă a fost un mare plus pentru ce s-a întâmplat la final. Am avut toată susţinerea dânsului, banii au fost la zi, el şi-a onorat promisiunile făcute şi ne-a sprijinit din toate punctele de vedere. Avem o relaţie corectă, bazată pe respect reciproc.

– Să înţelegem că nu mai sunt datorii către jucători?

– La cei veniţi în partea a doua a sezonului, nu, ei sunt cu banii la zi. Datorii au rămas la cei de la începutul sezonului, care au prins începutul crizei financiare.

– Şi-a manifestat cineva intenţia de a-şi primi restanţele salariale?

– Normal că ei vor să-şi primească banii! Şi au de încasat sume importante, pentru că la vremea respectivă contractele erau mai mari decât cele de acum.

– În ultimul meci, cel de aseară de la Piteşti, băieţii au evoluat cu gândul la vacanţă?

– Putem spune şi aşa… În plus, am văzut o echipă a Piteştiului foarte motivată, care a dat totul pe teren întrucât era cu cuţitul la os şi avea mare nevoie de această victorie, mai ales că la aceeaşi oră se juca şi meciul dintre Dinamo şi Târgu Jiu şi ei nu ştiau care va fi deznodământul acolo, a fost destul de strâns până la final. Noi ne-am văzut cu sacii în căruţă, dar nu a fost supărare, ar fi şi culmea ca după un sezon în care am trecut prin atâtea probleme să ne supărăm că am pierdut o partidă când eram deja salvaţi. BCMU Piteşti este o echipă care din punctul meu de vedere se află ca nivel printre primele şase din România.

– Când le daţi drumul jucătorilor?

– Unii jucători vor pleca joi. În următoarele două săptămâni nu se va întâmpla nimic la club, va fi vacanţă, după care vom relua discuţiile cu o parte dintre actualii jucători în vederea prelungirii contractelor, iar antrenorii vor relua pregătirea cu românii pe partea de individualizare, pentru că pauza dintre campionate va fi una foarte lungă.

– Care este planul de bătaie pentru sezonul următor?

– Avem suficient timp la dispoziţie pentru a pregăti ediţia următoare de campionat. Nu ştiu ce se va întâmpla în continuare, momentan vrem să ne bucurăm de vacanţă şi de ceea ce s-a întâmplat în acest sezon.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

3 thoughts on “Ilie Triţoiu: „Am adus bani de acasă pentru ca echipa să nu se desfiinţeze şi o altă persoană şi-a asumat meritele găsirii unei soluţii de a ne continua activitatea”

  1. Tritoiu,ti-ai dat demisia ca nu mai erau bani,cand ai auzit ca s-a gasit o modalitate de a primi bani de la primarie te-ai intors cu coada intre picioare,ca un lingau ce esti .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *