Aproape 90.000 de hectare cu culturi agricole calamitate! Asta au constatat până acum, în judeţul Timiş, echipele mixte de evaluare a pagubelor produse de secetă, iar bilanţul este încă provizoriu, pentru că mai apar fermieri care solicită constatarea oficială a pierderilor înregistrate, după cum ne relatează Doru Petanec, şeful Direcției pentru Agricultură a judeţului Timiş.
Culturile de primăvară, grav afectate de lipsa apei
Din punct de vedere legislativ, sunt considerate calamitate culturile în care, ca efect al unor fenomene meteorologice extreme, pierderea de recoltă este mai mare de 30 de procente. În anii trecuţi, fermierii care au suferit asemenea pagube au primit compensaţii băneşti, de la bugetul de stat. Chiar dacă sprijinul respectiv nu a acoperit decât parţial daunele, agricultorii au putut măcar să-şi acopere cât de cât costurile.
Ca urmare a evaluărilor efectuate până la sfârşitul săptămânii trecute, la nivelul judeţului Timiş tabloul agricol arată de-a dreptul sumbru: 89.383 de hectare cu culturi în care pierderea este între 30 şi sută la sută. Cele mai însemnate suprafeţe cu culturi calamitate sunt cele cultivate cu porumb, fiind vorba despre mai mult de 37.000 de hectare. Floarea-soarelui înregistrează, de asemenea, pierderi mai mari de 30 de procente pe 28.400 de hectare din judeţ. Seceta şi arşiţa din iulie şi august au făcut ravagii, totodată, pe 13.700 de hectare cultivate cu soia.
Au fost grav afectate şi plantele furajere de pe 5.600 de hectare din Timiş, iar pierderi de recoltă de peste 30 la sută s-au constatat pe aproximativ 5.000 de hectare cu alte culturi decât cele sus-amintite. Sectorul pomicol – care este, de altfel, slab reprezentat în Timiş – a scăpat cel mai uşor, existând pagube însemnate pe doar ceva mai mult de un hectar. În orice caz, bilanţul nu este cel final, iar echipele mixte de evaluare îi vor vizita în continuare pe fermierii care solicită acest lucru. Trebuie spus că din comisiile de evaluare fac parte reprezentanţi ai Centrului Judeţean Timiş din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, ai Direcției pentru Agricultură a judeţului Timiş şi ai primăriilor în a căror rază administrativă se află culturile afectate. Unele dintre primării au solicitat şi prezenţa la evaluări a reprezentanţilor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
Vin ori ba nişte compensaţii?
Întrebarea pe care şi-o pun agricultorii loviţi este dacă vor primi compensaţii băneşti. Până în prezent, Ministerul Agriculturii a dispus doar acordarea unui avans mai mare, de 70 la sută din sumele cuvenite fermierilor ca plăţi directe pentru anul în curs. Plata avansului va începe după data de 16 ianuarie, după cum promite de ceva vreme conducerea ministerului.
Faptul că nu există un act normativ care să reglementeze despăgubirea fermierilor în acest an, şi nici bugetul ministerului nu are un capitol pentru astfel de cheltuieli, nu constituie, desigur, semnale prea bune pentru agricultorii de ale căror recolte s-a ales praful.
Pe de altă parte, insistenţa cu care acelaşi minister a dispus efectuarea estimărilor oficiale în regim de urgenţă lasă să se întrevadă posibilitatea unei forme de ajutor de care ar putea beneficia, finalmente, fermierii care au înregistrat pierderi mari. Rămâne, deci, de văzut.
