Colectarea gunoiului din Timiș, o afacere cu mulți bani, dar și cu o descindere a agenţilor FBI

Deși nu miroase bine deloc, banii care se câștigă de pe urma gunoiului produs de timișeni nu deranjează pe nimeni, mai ales că acesta este colectat și depozitat conform normelor europene în domeniu.

Telenovela sistemului integrat de colectare a deșeurilor în județul Timiș a durat peste zece ani și nu s-a terminat încă. Mai întâi, banii europeni au fost gata să fie pierduți din cauză că autoritățile județene și cele locale nu au căzut de acord asupra amplasamentului deponeului ecologic. Apoi, cu patru ani de întârziere, depozitul de la Ghizela a fost inaugurat, dar acest lucru nu a însemnat finalul proiectului cu finanțare europeană.

Dincolo de necesitatea închiderii deponeurilor neconforme din județ, a mai existat și încetineala cu care unele autorități locale au înțeles că tot gunoiul trebuie adunat în mod centralizat. Deocamdată, asociația care gestionează sistemul european de strângere a deșeurilor are două contracte încheiate, unul cu firma mixtă româno-germană Retim și altul cu societatea constănțeană Polaris M Holding, al cărei patron a fost arestat de… FBI.

În acest an, consiliul județean urmează să aprobe noi documente care vizează serviciul public de salubrizare din Timiș.

Mai multe instituții ale administrației timișene au fost preocupate, de-a lungul timpului, de soarta gunoiului din județ, fiind inițiate tot felul de proiecte. Aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, ar fi trebuit să pună capac vechilor depozite de deșeuri, existente pe teritoriul Timișului.

Închiderea efectivă a acestora s-a prelungit, însă, până anul trecut, când ar fi trebuit să intre în uitare. Cele șase depozite, de la Parța, Jimbolia, Buziaș, Sânnicolau Mare, Lugoj și Făget, vor fi monitorizate timp de minimum 30 de ani, dar perioada poate fi prelungită dacă se constată că nu sunt încă stabile și prezintă un risc potențial pentru factorii de mediu.

Nu doar un deponeu…

Sistemul integrat de management al deșeurilor din județul Timiș nu este reprezentat doar de existența unui deponeu ecologic, ci include și o staţie de transfer (la Timişoara) şi trei centre de colectare (la Deta, Făget și Jimbolia). De asemenea, mai sunt necesare echipamentele de transport al deşeurilor de la staţia de transfer şi centrele de colectare la depozitul central, dar și recipiente de colectare selectivă.

Pentru eficiență, județul a fost împărțit în cinci zone, iar toate deșeurile care trec prin stația de transfer din Timișoara sau prin centrele de colectare din Jimbolia, Deta ori Făget, cu excepţia celor colectate în Zona 1 Timişoara (sortate în cadrul staţiei Retim), ajung, în final, la depozitul conform de la Ghizela, unde sunt gestionate cu ajutorul unor instalații performante.

Depozitul de la Ghizela a fost finalizat în 2011, iar stația de transfer și centrele de colectare, în 2013, fiind achiziționate și echipamentele necesare.

Gunoiul nu se aruncă oricum

Colectarea deșeurilor în manieră europeană costă mulți bani, ceea ce i-ar putea nemulțumi pe timișeni, în cazul în care tarifele le depășesc unele „praguri psihologice”. Mai mult, colectarea selectivă nu este pe deplin înțeleasă, deși în alte țări europene este mult mai strictă, existând recipiente separate pentru metal, plastic, hârtie, sticlă și deșeuri menajere, iar materialele refolosibile sunt aruncate doar după ce sunt spălate, pentru a fi bune pentru reciclare. La noi mai sunt câțiva pași de parcurs până acolo…

Deocamdată, mai-marii județului se străduiesc să-i convingă pe oameni că nu e bine să arunce gunoaiele pe unde apucă și că ambalajele din plastic trebuie puse separat de cele din carton și de… cojile de cartofi. Încet-încet, oamenii se vor obișnui totuși și la noi cu ideea că pot primi o amendă usturătoare dacă descarcă sacii de deșeuri lângă șosea sau în pădure.

O grămadă de bani

Valoarea totală a proiectului de gestionare a deșeurilor din Timiș a fost de 138 de milioane de lei, din care 112 milioane, fonduri europene. Contractele aferente noului sistem de gestionare a deșeurilor au, și ele, valori respectabile, încă o dovadă a faptului că din gunoi se câștigă bine. Deocamdată, a fost încheiat, în iunie 2013, un contract cu asocierea Retim – RER Servicii Ecologice, pe o perioadă de 14 ani, cu o redevenţă anuală de 3.280.390,17 lei.

De asemenea, în iulie 2014, a fost încheiat și contractul de operare a stației de transfer Timișoara și a centrelor de colectare de la Jimbolia, Deta și Făget, precum şi de transport al deşeurilor de la staţia de transfer și centrele de colectare la depozitul de deşeuri nepericuloase de la Ghizela, cu firma Polaris M Holding SRL din Constanţa, pe o durată de 12 ani, cu o redevență care nu poate fi mai mică de 805.632 de lei pe an plus TVA.

Aceasta a însemnat o taxă de 82,77 de lei pe tonă, fără TVA, bani frumoși, pe care firma Polaris, care se ocupă de salubritatea din Arad, Târgu Jiu, Eforie, Năvodari, Mangalia, Alba Iulia, Bumbești-Jiu, Slobozia, precum și în județul Teleorman, îi va pune, încă mulți ani de acum înainte, la ciorap, pentru că va fi nevoie.

Unul dintre acționarii acestei firme a fost arestat, la sfârșitul anului trecut, de FBI, sub acuzația că a vrut să dea mită unor ofițeri americani pentru a obține un contract prin care Polaris să furnizeze forţelor aeriene ale SUA staţionate la baza „Mihail Kogălniceanu” din România, pe o perioadă de cinci ani, containere de transport şi depozitare.

„Mina de aur” pe care o reprezintă gunoiul din Timiș nu a fost încă pe deplin exploatată, întrucât, în această lună, consilierii județeni urmează să aprobe și alte contracte referitoare la deșeuri. De această dată este vorba despre maximum cinci contracte de delegare a activităților de colectare și transport la stația de transfer și centrele de colectare (pentru patru zone), respectiv direct la depozitul din Ghizela a deșeurilor solide municipale, câte un contract pentru fiecare zonă de transfer din județul Timiș.

Se preconizează ca durata contractelor să fie de zece ani, iar redevența, tarifele pe fiecare zonă și alte detalii urmează să fie stabilite la ședința în plen a CJT.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns