Carburantul românesc, o afacere bulgărească și nu prea… Prețul benzinei din Mica Vienă îl concurează pe cel practicat în capitala Austriei

În Cuba, benzina este mai ieftină decât apa pentru cei care au dolari

Dacă vă duce gândul la o vacanță pe litoralul Mării Negre și, în loc de Mamaia, Neptun sau Jupiter, optați pentru Nisipurile de Aur bulgărești, nu vă grăbiți să faceți plinul în România. Atât benzina, cât și motorina costă mai puțin cu 15 la sută la vecinii de dincolo de Dunăre, celebrii cultivatori de castraveți și producători de apă de trandafiri devenind țara cu cei mai ieftini carburanți din întreaga Uniune Europeană.

Asta chiar dacă, în ultimul timp, prețul la pompele mioritice, menținut multă vreme la peste cinci lei pe litru, este cifrat doar cu puțin peste un euro. Peste bulgari n-a dat norocul, căci geologii din Sofia, Varna și Ruse n-au descoperit vreun superzăcământ în adâncurile Munților Balcani iar producția sud-dunăreană de țiței e ca și inexistentă, cel puțin în comparație cu România.

La începutul lunii trecute, Bulgaria nu era între cele mai ieftine cinci ţări din UE la carburanţi, care s-au ieftinit însă abrupt în ultimele zile. Mai mult sau mai puțin întâmplător, scăderea prețului la pompe coincide cu declanşarea investigaţiei privind înţelegeri de tip cartel între distribuitorii de carburanţi, pe care a început-o, la sfârşitul lui februarie, Autoritatea de Concurenţă din ţara vecină.

Rompetrol Bulgaria (membră a grupului Rompetrol), Shell Bulgaria (parte a grupului olandez Shell), OMV Bulgaria (membră a companiei austriece OMV), NIS Petrol (Serbia/Rusia), Eco Bulgaria (deţinută de Hellenic Petroleum, Grecia), Lukoil Bulgaria (Rusia) şi Petrol (Bulgaria) sunt bănuite de o înţelegere în spatele ușilor închise pentru stabilirea tarifelor la benzină şi motorină.

O situație similară, așadar, celei înregistrate pe piața românească acum câțiva ani. Una peste alta, bulgarii au cea mai ieftină benzină din Europa comunitară, în timp ce carburantul nostru a ajuns mai scump decât cel polonez, care compensează lipsa bazinelor petrolifere cu cea mai mare capacitate de rafinare din Europa Centrală și de Sud și cu un extins lanț de distribuție.

Potrivit datelor din ultimul Oil Bulletin al Comisiei Europene, litrul de motorină în Bulgaria costă, în medie, 0,86 euro, iar cel de benzină 0,906 euro, în timp ce la Varșovia, Gdansk sau Cracovia, motorina se vinde cu 0,907 euro, iar benzina costă 0,947 euro. Cele două state ocupă de altfel primele locuri într-un clasament comunitar, ierarhie în care România ocupă un loc de mijloc, depășită de țări precum Cehia sau chiar Luxemburg, ca să nu mai vorbim de statele baltice.

La 1,049 euro (4,68 lei) este estimat de buletinul petrolier din această săptămână prețul mediu al unui litru de benzină cu CO 95, și trebuie să recunoaștem că cei de la Comisia Europeană nu greșesc în această privință. Pentru conformitate, iată prețurile înregistrate ieri la stațiile principalilor jucători de pe piața timișoreană:

preturi carburanti

După cum se observă, diferențele nu sunt mari, meritând menționat faptul că nici chiar la stațiile aparținând aceluiași lanț de benzinării prețurile nu sunt întotdeauna identice.

Cu 1,027 euro litrul de motorină și, cum arătam mai sus, 1,05 euro cel de benzină, carburantul românesc este așadar cu 10-12 sau chiar 16 procente mai scump decât benzina și motorina din Bulgaria și Polonia.

Ce-i drept, șoferii timișoreni nu scot din buzunar pentru un plin banii pe care îi dau englezii, olandezii, sau cei din Malta, țări cu cel mai scump carburant din Europa. Plinul mașinii ne împovărează însă portofelul mai abitir decât pe un austriac, bunăoară, căci la Viena benzina costă aproape la fel ca la mezina ei din Banat. Asta în condițiile în care salariul mediu net în Austria bate la 1.900 de euro pe lună, în timp ce românul primește, tot în medie, câțiva gologani peste 400 de euro.

Ce face benzina românească mai scumpă nu numai decât cea de la bulgari, nu numai decât carburantul vândut la Viena, ci chiar decât în țara campionilor în materie de venituri lunare, Luxemburg, unde salariul mediu net ajungea încă de acum cinci ani la 3.200 de euro?

Explicația este simplă: în România, mai mult de jumătate din preţul unui litru de benzină sau motorină este dat de taxele şi accizele datorate statului, restul fiind influențat de preţul petrolului, cursul de schimb, costurile de logistică sau marja companiilor petroliere.

Așadar, la benzinărie nu alimentăm doar maşina, ci şi pușculița statului, pentru că distribuitorul de carburanţi virează direct la Finanţe între 50 și 55 la sută din prețul la pompă, reprezentând TVA, acciză şi taxa pe stâlp. Cu restul, producătorii și distribuitorii de carburanți se mai pot juca, mai pot tăia din adaosul comercial, dar, când preţul carburantului se modifică, se modifică doar pe această componentă, pentru că statul trebuie mereu să îşi primească partea.

Așa ajunge românul, cetățean al unei țări cu vechi tradiții petroliere și cu rezerve pe măsură, să plătească mai mult pe benzină decât un locuitor al micului ducat luxemburghez, în condițiile în care acesta are un salariu de vreo opt ori mai mare și a văzut sonde de extracție doar la televizor.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *