Când iubirea se purta pe deget şi se pecetluia în ceară

Când iubirea se purta pe deget şi se pecetluia în ceară

Când iubirea se purta pe deget şi se pecetluia în ceară

Pentru că se apropie Ziua Îndrăgostiților, reprezentanții Muzeului Național al Banatului au decis să prezinte publicului larg o suită de piese pereche din colecțiile instituției, piese cu trmitere la iubire, tema predilectă a acestei perioade din an. Primele din serie ne fac să călătorim în timpurile în care iubirea se purta pe deget și se pecetluia în ceară.

„Istoria e plină de mari iubiri. Unele au rămas în filele cărților, altele s-au pierdut prin colbul arhivelor. Dar unele au lăsat urme palpabile, sigilate în aur, bronz și email. În această lună a iubirii, vă invităm să descoperim împreună cum s-au pecetluit promisiunile peste secole.

Două obiecte, o singură poveste: un inel roman din aur și un capac de cutie pentru sigilii cu un detaliu special – o inimă. Unul se purta, celălalt sigila un jurământ.

Inelul roman din aur – promisiunea purtată: descoperit la Tibiscum (Jupa, jud. Caraș-Severin), acest inel poartă simbolul dextrarum iunctio – două mâini unite. În lumea romană, o strângere de mână nu era doar un salut, ci o garanție, o pecete a unei căsătorii sau a unei înțelegeri solemne.

Capacul de cutie pentru sigilii – iubirea pecetluită: dacă inelul era dovada vizibilă, sigiliul era forma scrisă a angajamentului. Acest capac de cutie roman, din bronz cu email albastru din sticlă, descoperit tot la Tibiscum, proteja sigilii personale sau documente esențiale. Poate o scrisoare de dragoste, poate un jurământ pe care timpul nu trebuia să-l șteargă.

Dacă ar fi să pecetluiți azi un angajament, ce ați alege? Un inel sau un sigiliu?

Rămâneți alături de noi – urmează și alte perechi istorice. La finalul campaniei, vom oferi un cadou simbolic celor care ne însoțesc în această călătorie prin iubirea păstrată prin timp. De fapt, două cadouri – că așa e corect, pereche să fie!”.

CITEŞTE ŞI: Un sfert de milion de euro recompensă pentru găsirea tezaurului dacic furat din muzeul olandez

Asta au transmis cei de la MNaB, adăugând că preţioasele obiecte din poveste aparțin Secției de Arheologie şi că, pentru prezentarea lor, s-a folosit drept bibliografie lucrarea „Zeii tangibili” semnată de dr. Ştefana Cristea, iar imaginile alăturate a fost realizate de Milan Sepețan.


Opiniile exprimate în articolele publicate pe RENASTEREA.RO aparţin în exclusivitate autorilor! Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *