Banii strânși se curăță rapid, iar iubirile frânte se spală (și) cu detergent

La Secaș, la singura nuntă din acest an, mire a fost un... spaniol

Sute de copii ai timișenilor, văd lumina zilei în afara țării

În multe sate, singurele evenimentele fericite îi au ca protagoniști pe… înstrăinați

Cei rămași își plâng singurătatea

Majoritatea dintre zecile de mii de timișeni plecați peste hotare sunt tineri cu vârste de până în 45 de ani care aleg, dacă le vine sorocul, să-și nască urmașii în afara țării. Conform situațiilor recente oferite de primării, în mediul rural timișean, între 25 și 40 la sută dintre oamenii în putere își încearcă norocul în alte țări, iar ponderea copiilor români născuți în străinătate este în creștere. De altfel, există localități în care descendenții au venit pe lume doar în afara granițelor României.

”La Lovrin, în acest an, au fost înregistrați șapte copii. Toți s-au născut în străinătate și au venit la noi pentru transcrieri pentru că sunt cetățeni ai localității chiar dacă ei s-au născut în Germania, Italia, Franța, Belgia sau Austria”, spune viceprimarul comunei Lovrin, Eugen Truță. Acest trend manifestat pregnant în toate satele timișene – excepție făcând localitățile periurbane, devenite ”dormitoare” ale Timișoarei – confirmă declarațiile ministrului delegat pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac. Aceasta a afirmat că, anul trecut, s-au născut mai multi copii în diaspora decât în România, iar mulţi nu mai învaţă limba română.

Pleacă până la 40 la sută dintre tinerii de la sate

Tatăl unui copil născut în Suedia, Cosmin Zvonca a redescoperit după nouă ani petrecuți în străinătate că e mai bine acasă
Tatăl unui copil născut în Suedia, Cosmin Zvonca a redescoperit după nouă ani petrecuți în străinătate că e mai bine acasă

Potrivit ministrului de resort, în afara țării, trăiesc peste 4,4 milioane de cetățeni români. Străinătatea atrage atât persoanele cu studii superioare care sunt fascinați de câștigurile și faima pe care le pot dobândi în Occident, cât și de cei care, în țară, nu au perspective îmbucurătoare din cauza lipsei locurilor de muncă, a infrastructurii și mijlopacelor de transport, dar și a pregătirii profesionale.

Cea mai mare parte dintre cei din a doua categorie provin din mediul rural, unde activitatea de bază a rămas agricultura, un domeniu care nu atrage prea mulți tineri.

”Majoritatea după terminarea liceului, părăsesc țara. Nu sunt meseriași. Femeile merg în special la îngrijit persoane, iar bărbații își găsesc de muncă în construcții, fabrici, magazine. Pentru a încerca să le oferim o opțiune pe plan local, le-am dat tinerilor locuri de casă. Presupunem că, în viitor, se vor întoarce. Din păcate, dacă rămân să locuiască în comună pot munci mai mult în agricultură. O altă variantă ar fi naveta la fabrici din Sânnicolau Mare, Jimbolia, Biled sau Timișoara, iar, mai nou, firmele fac rabat față de studiile minime obligatorii”, spune Eugen Truță, viceprimarul de la Lovrin.

Viceprimarul Eugen Truță susține că toți lovrinenii născuți în acest an au venit pe lume în afara țării
Viceprimarul Eugen Truță susține că toți lovrinenii născuți în acest an au venit pe lume în afara țării

În cealaltă parte a județului, aceeași poveste. ”La noi populația din sate e îmbătrânită, iar tinerii, câți mai sunt, pleacă în străinătate. Unii s-au stabilit în Italia, Spania, Anglia, Belgia, Germania și Austria. Cei care au mai rămas lucrează ca zilieri în agricultură sau la fabrici la Lugoj, Giarmata și Timișoara. Fac naveta cu autobuzul firmelor, pentru că la noi în comună nu ajunge nici trenul și nici vreun autobuz pentru transportul călătorilor”, spune secretarul primăriei din comuna Ghizela, Ioan Toader.

Mire străin la singura nuntă din sat

În multe sate timișene, singurele evenimentele fericite îi au ca protagoniști pe înstrăinați. În restul timpului, bătrânii își plâng singurătatea devenită mai apăsătoare atunci când clopotele bisericilor anunță o înmormântare.

”Anul acesta singura nuntă a fost a unei fete de aici plecată la muncă în Spania. Mirele a fost spaniol. S-au cunoscut acolo. Tineretul de la noi preferă Spania. În localitate nu găsesc locuri de muncă decât ca zilieri, la pădure sau în agricultură. Ca să te angajezi la Timișoara sau Lugoj, trebuie să ai mașină să ajungi până în comuna învecinată de unde poți lua autobuzele care vin să ia angajații de la fabrici”, prezintă, trista realitate și primarul din Secaș, Simion Pop.

Înstrăinarea duce la divorț

O mare parte dintre familiile al căror venit provine din afara țării trăiesc drame greu de imaginat dacă numai unul dintre soți muncește departe. Singurătatea îi copleșește deopotrivă pe cei plecați și pe cei rămași în urmă. Dacă o perioadă de timp dragostea se menține vie, ulterior soții nu mai fac pereche, devenind doi străini.

”Mulți dintre cei care au plecat s-au despărțit. De regulă, pleacă femeia la îngrijit bătrâni și, după o vreme, își găsește altul acolo, tot român de-al nostru care lucrează peste hotare. A fost și un caz mai deosebit la noi în sat, cu o nevastă care a muncit vreo trei ani prin Germania și s-a hotărât să introducă acțiunea de divorț. Soțul care a rămas acasă nu a acceptat despărțirea și a plecat s-o convingă să renunțe.

Absolvenții liceului din Lovrin își cresc urmașii în Germania, Italia, Franța, Belgia sau Austria
Absolvenții liceului din Lovrin își cresc urmașii în Germania, Italia, Franța, Belgia sau Austria

L-a dus un consătean care a mai fost pe dincolo cu mașina. Femeia a fost căutată la locul de muncă, iar bărbatul său s-a dovedit atât de insistent, că a fost chemată poliția. Consăteanul care a vrut să-i ajute să se împace a fost depistat cu o amendă neplătită și a făcut trei luni de pușcărie.

Bărbatul care s-a dus după soție a continuat cu insistențele și, amenințând că se sinucide, a băut o sticlă cu detergent. De data asta a fost chemată salvarea care l-a dus să-i facă spălături gastrice. Până la urmă omul a venit acasă, însă după o săptămână-două, a găsit în poștă factura de la… spital: 2.500 de euro. Până la urmă au divorțat. Păcat că aveau și copii”, povestește, sub protecția anonimatului, o timișeancă. Este unul dintre motivele pentru care tendința generală a cuplurilor tinere care pleacă în străinătate este să-și ducă traiul împreună, de unde și decizia de a-și naște și crește pruncii peste hotare.

Vlăstarele de peste graniță

Printre sutele de copii veniți pe lume în afara țării este și urmașul lui Cosmin Zvonca din comuna Gottlob. ”Copilul meu s-a născut în urmă cu trei ani, în Suedia. Eu am plecat imediat după ce am terminat <> și am stat nouă ani. Între timp m-am întors în țară și m-am căsătorit, iar nevastă-mea a venit și ea în Suedia”, spune Cosmin Zvonca.

Este unul dintre cei care, după experiența străinătății, s-a întors în sat, iar copilul său va beneficia de mic de avantajul de a trăi în propria țară. ”În străinătate, am lucrat la o turnătorie în bronz și apoi, la un depozit de cauciucuri. Din ce reușeam să pun deoparte, mi-am luat pământ la Gottlob, iar în urmă cu doi ani, m-am întors. Știu să fac agricultură de mic, pentru că mi-am petrecut copilăria muncind în grădină.

Am aproape jumătate de hectar cu solarii de legume – ardeioase, roșii, cartofi -, iar anul acesta am accesat fondurile europene pentru tinerii fermieri și mai amenajez încă 50 de arii de solarii. Producția pe care o obțin în prezent e bună și o comercializez în Euro și la Piața de Gros, dar din toamnă vreau să închei contracte și cu supermarketurile. Îi sfătuiesc și pe alți tineri să facă la fel pentru că este mai rentabil decât să lucrezi într-o fabrică în străinătate. Banii care îți rămân sunt mai mulți pentru că, în altă țară, chiria și întreținerea zilnică îți iau o bună parte din câștig. În plus, aici eu sunt șeful”, conchide Cosmin Zvonca.

Aproape două miliarde de euro

Românii plecaţi din ţară au ajuns să constituie una dintre cele mai numeroase minorităţi stabilite în mai multe state ale Uniunii Europene, arată cel mai recent raport Eurostat privind cetăţenii străini din statele UE, realizat pe baza datelor din anul 2014.

La Secaș, la singura nuntă din acest an, mire a fost un... spaniol
La Secaș, la singura nuntă din acest an, mire a fost un… spaniol

Astfel, românii constituie cea mai mare comunitate de străini din Spania, Italia şi Ungaria, minorităţi importante de compatrioți găsindu-se şi în Grecia, Cipru, Portugalia şi Slovacia.

În cifre, cei mai mulţi se află însă în Italia, țară urmată de Spania şi Germania, în cele trei ţări aflându-se aproximativ două milioane de români cu rezidenţă, cifra neluându-i în calcul pe cei aflaţi acolo temporar sau fără forme legale. Românii stabiliţi în străinătate au trimis în ţară, în 2014, 1,58 miliarde de euro, conform Eurostat.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns