Magistrații reacționează vehement la acuzațiile gratuite, dar grave, lansate de către Ruben Lațcău, viceprimarul Timișoarei

Magistrații reacționează vehement la acuzațiile gratuite, dar grave, lansate de către Ruben Lațcău, viceprimarul Timișoarei

Mâna dreaptă a primarului Timișoarei, președintele USR Dominic Fritz, este de 5 ani Ruben Lațcău, un tânăr viceprimar care nu s-a remarcat prin performanțe administrative și nici măcar politice.

El a reușit să devină cunoscut în întreaga țară, în urma unui episod al podcastului “Comunitatea Liberală 1848”, realizat de colegul său de partid Cristian Ghinea.

În episodul difuzat pe 4 noiembrie 2025, intitulat „Cum funcționează hărțuirea legală. Când procurorii îi caută pe cei care denunță hoția, nu pe corupți”, acesta a avut niște povești demne de un film SF, cu filaje, procurori neprofesioniști, dar și cu o acuzație gravă la adresa femeilor judecător din instanțele timișorene, precum și din țară.

Cunoscut pentru atitudinea arogantă și remarcile misogine din ședințele CL Timișoara, la podcast, Lațcău a susținut că „judecătoarele sunt controlate de interlopi prin metoda loverboy”.

Plus multe alte acuzații gratuite, nesusținute de niciun fel de dovezi, astfel că până și realizatorul podcastului a insistat de câteva ori, simțind exagerarea, ca Lațcău să repete, dar să își asume cele spuse.

„Se practică șantajul în scară mare, mai ales în justiție. Este o cultură întreagă de loverboys care se întâlnesc cu judecătoare în România și apoi le șantajează cu filme.

Eu am avut această epifanie și acum, după mai multe discuții și întâmplări, îmi dau seama că este un fenomen generalizat în România de judecătoare care ajung să se întâlnească cu interlopi sau tot felul de băieți de genul ăsta – pentru că asta e metoda loverboy, de a corupe – și aceste judecătoare ajung să fie șantajate.

Un interlop sau un băiat deștept dintr-o zonă sau alta ajunge să controleze deciziile unui judecător”.

La mirarea aparentă a lui Cristian Ghinea – „Și de unde ai văzut tu asta?”, viceprimarul Ruben Lațcău a răspuns fără să clipească prea mult: „Am pățit pe pielea noastră în cazul Colterm”.

Avocatul Cristian Clipa a reacționat pe o rețea de socializare: „Dovezile, Domnule Vice!!! Și dacă nu le ai, demisia! Este extrem de grav ce spui. Sunt avocat de 26 de ani.

N-am auzit niciodată de loverboys în Justiție. Bați câmpii la fel ca majoritatea useriștilor. Solicit CSM-ului să se autosesizeze!!!! Inadmisibil! Cred că ești în lumea dumitale, aceea pe care numai scelerații din usere o înțeleg și o construiesc. Și când te gândești ca principalul dumitale sfătuitor juridic, în Primăria Timișoara, este o fostă judecătoare de la Secția de Contencios Administrativ a Curții de Apel Timișoara.

Știe ce prostii îndrugi în spațiul public? Aștept reacții din partea conducerilor celor trei instante timișorene! Două din trei sunt conduse de femei!”.

O altă reacție a venit din partea cunoscutei judecătoare Adriana Stoicescu, care a explicat pe Facebook ce înseamnă în realitate cuvântul “epifanie”, folosit de Ruben Lațcău.

Vizavi de judecătoarea Stoicescu, este al doilea atac mediatic al viceprimarului USR al Timișoarei, după ce cu o săptămână înainte a făcut niște referiri grave, dar nesusținute, despre persoana ei, într-o emisiune TV la un post local din Timișoara.

Adriana Stoicescu a scris „Aceste afirmații dovedesc nivelul de imbecilizare a societății “noi”. Personal voi sesiza Consiliul Superior al Magistraturii. Nu se mai poate!”, în ton cu alte postări critice asumate și luări de poziție vizavi de atacul puterii actuale asupra Jusitiției.

Luni, 10 noiembrie 2025, Curtea de Apel Timișoara reacționează dur după declarațiile viceprimarului Ruben Lațcău, precizând, într-un comunicat de presă, că este vorba despre „acuzații grave și presiune inadmisibilă asupra magistraților”.

Conducerea Curții de Apel Timișoara acuză faptul că afirmațiile viceprimarului conțin „acuzații grave și ofensatoare” la adresa unor magistrați ai instanțelor din Timișoara, formulate îndeosebi în legătură cu o cauză aflată pe rolul acestora, nesoluționată definitiv, în care Primăria Timișoara are un interes direct.

Potrivit comunicatului, Curtea de Apel respinge categoric aceste afirmații nefondate, ”care depășesc limitele libertății de exprimare și sunt de natură să exercite presiune asupra instanțelor, să afecteze independența magistraților și să submineze încrederea publicului în justiție”.

”Afirmațiile cu caracter general la adresa magistraților, care fac trimiteri la viața privată, fără legătură cu activitatea de judecată, la starea civilă sau, în special, la statutul social al femeii judecător, sugerând în mod nejustificat că acesta ar fi inferior, au un caracter profund ofensator, discriminatoriu și lipsit de orice temei.

Astfel de referiri aduc atingere demnității umane, egalității de gen și prestigiului profesiei de magistrat”, se precizează în comunicat.

Curtea subliniază că judecătorii, femei și bărbați deopotrivă, își exercită funcția exclusiv în baza legii și a probelor administrate, iar aprecierea activității lor profesionale nu poate fi condiționată sau evaluată prin prisma unor criterii strict personale și private, fără legătură cu exercitarea actului de justiție.

CITEȘTE ȘI: Mai multe busturi de pe Aleea Personalităţilor, din Timişoara, au fost puse la pământ. Foto

Magistrații precizează că ”declarațiile publice prin care se aduc acuzații nedovedite la adresa judecătorilor, în legătură cu cauze aflate în curs de soluționare, reprezintă o ingerință inadmisibilă în actul de justiție și contravin principiilor constituționale privind separarea puterilor în stat”.

Curtea de Apel Timișoara reamintește că activitatea judiciară se desfășoară exclusiv în baza legii și a probelor administrate în cauză, iar orice suspiciune privind conduita unui magistrat poate fi verificată doar de către instituțiile abilitate – Inspecția Judiciară sau organele judiciare competente.

Curtea subliniază în mod ferm că magistrații săi își desfășoară activitatea independent, imparțial și cu respect deplin față de lege, iar afirmațiile care pun la îndoială aceste principii sunt neacceptabile într-un stat de drept.

În final, instanța face apel la responsabilitate în discursul public, în special din partea reprezentanților autorităților locale:

„Afirmăm cu fermitate că magistrații Curții de Apel Timișoara își desfășoară activitatea independent, imparțial și cu respect deplin față de lege”, se arată în comunicat.

Lațcău a devenit faimos în rândul judecătorilor și avocaților din întreaga țară, la modul negativ.

O poziție fermă a luat și Alin Ene, reprezentant al judecătoriilor, membru ales în Consiliul Superior al Magistraturii care denunță acțiunea lui Lațcău, dar și cea mai amplă, concertată de atac împotriva Justiției române.

„Ruben Lațcău și „epifania” judecătoarelor șantajate

Declarațiile făcute de domnul viceprimar USR Ruben Lațcău reprezintă o atingere gravă și nepermisă adusă independenței Justiției și demnității profesionale a judecătorilor.

Când un lider politic merge într-un podcast și, cu aerul „eu știu lucruri”, afirmă senin că judecătoarele sunt corupte prin metoda loverboy, filmate și șantajate, iar interlopii controlează deciziile instanțelor — fără nicio probă, fără nicio sesizare, fără nicio asumare juridică — asta nu se numește „opinie politică”.

Asta se numește:

– Discreditarea instituțiilor statului;

– Subminarea autorității judecătorești;

– Aruncarea cu noroi într-o profesie întreagă.

A generaliza, fără probe, că „judecătoarele din România sunt șantajate de loverboys” și că „interlopii controlează deciziile unui judecător” constituie nu doar un atac direct asupra imaginii Justiției, ci și un act evident de misoginism, dispreț și iresponsabilitate publică și politică.

Fac o paralelă necesară:

A afirma că e un fenomen generalizat în România de judecătoare victime ale „metodei loverboy” înseamnă a pretinde că dintr-o presupusă experiență personală izolată putem deduce un fenomen național.

După aceeași logică – la fel de eronată și abuzivă – cineva ar putea spune, în urma unei experiențe personale, că există, în rândul liderilor unui anumit partid politic, un fenomen generalizat de:

prostie crasă,

incompetență autosuficientă,

tendințe autocrate,

misoginism primitiv mascat în progresism de vitrină.

Dar, evident, astfel de generalizări ar fi la fel de nedrepte, toxice și nefondate precum cele rostite de domnul Lațcău.

Câteva lucruri clare pentru domnul Lațcău:

1. Justiția în România este independentă. Judecătoarele și judecătorii nu iau decizii pe baza unor „loverboys” imaginari. Atunci când acuzi fără probe, nu faci o dezvăluire, faci propagandă ieftină și manipularea opiniei publice.

2. Generalizările despre „toate judecătoarele” sunt nu doar false, ci ofensatoare și misogine. Nu e nevoie să fii epifanic ca să înțelegi că femeile magistrat sunt profesioniști, nu personaje de reality-show criminalo-erotic.

În primul rând, prin astfel de afirmații, un ales local încearcă să inducă ideea că hotărârile judecătorești nu se iau în sala de judecată în baza legii și a probelor, ci într-un scenariu de tabloid.

Aceasta încalcă direct principiile statului de drept și echivalează cu o încercare de decredibilizare sistematică a puterii judecătorești.

În al doilea rând, a reduce, pe criterii de gen, o întreagă categorie profesională la statutul de victime ale seducției și șantajului amoros este misoginism în stare pură.

În plus, este profund ipocrit ca afirmațiile misogine, degradante și generalizatoare la adresa femeilor magistrat să vină din partea unui reprezentant al unui partid și a unei coaliții care și-au fundamentat o parte însemnată din discursul public pe egalitatea de gen, combaterea violenței împotriva femeilor și condamnarea femicidului.

Într-o perioadă în care mulți colegi ori colege de partid și coaliție ai domnului viceprimar și-au făcut titlu de glorie din promovarea drepturilor femeilor, mă așteptam la sancționări drastice ale acestor derapaje.

Însă au trecut câteva zile și nu am văzut nici măcar un „privim cu îngrijorare”.

N-o fi ajuns și la dumnealor filmulețul!? Cum rămâne cu #EgalitateaDeGen #RomaniaFaraViolenta #RespectȘiDemnitate și #SiguranțăPentruFemei?

Sau apărăm drepturile femeilor doar dacă nu sunt magistrați, pe principiul magistrații nu sunt oameni și deci nici magistratele nu sunt femei?

A susține feminismul în afișe și a normaliza disprețul față de femei în practică este o contradicție politică și morală care nu poate fi ignorată.

Partidul și coaliția din care face parte domnul viceprimar au obligația – morală și politică – de a se delimita și de a sancționa public astfel de declarații, pentru a demonstra că valorile pe care le proclamă nu sunt doar elemente decorative de campanie.

Nu, domnule Lațcău, nu judecătoarele sunt cele care trebuie să își explice integritatea.

Dumneavoastră trebuie să vă explicați cuvintele.

Și partidul dumneavoastră trebuie să își explice tăcerile.

Justiția nu e o scenă de tabloid, iar magistratele nu sunt personaje din poveștile dumneavoastră „epifanice”.

Adevărul e simplu: cine nu respectă independența Justiției, nu respectă democrația.

Și cine nu respectă femeile, nu respectă societatea”, a scris domnul Alin Ene, într-o postare publică din 8 noiembrie.

Mai mule persoane publice, jurnaliști, judecători, procurori și avocați denunță atitudinea guvernanților de demonizare indirectă a magistraților, cu falsa problemă a salariilor și pensiilor “speciale”, lucru demontat atât în postări publice cât și în communicate de presă în ultimele două luni.

Chiar dacă premierul Bolojan nu a exprimat personal și direct această nemulțumire, aparatul media dar și persoane apropiate puterii ventilează în mediul public aceste narrative false și defăimătoare.

“Cu divizii media bine plătite din fondurile publice destinate partidelor politice, bugetarii au ajuns să fie demonizaţi public. Acum acelaṣi lucru se întâmplă cu magistraṭii. Tot echipa IB e la butoane. Este cel mai puternic atac dat vreodată la adresa statului român. O campanie de slăbire a tuturor structurilor publice, gestionată de la vărful puterii politice.

După mine, ce se întâmplă acum e trădare naṭională! (Vezi Art. 394, lit. b, Cod Penal: „subminare economică, politică sau a capacităţii de apărare a statului;”, a notat pe Facebook fostul jurnalist timișorean Vio Bota, fin analist al fenomenului politic de câteva decenii.

Atacul la magistrați se dă prin voci ale jurnaliștilor sistemului dar și prin unele “oficiale”, cum este viceprimarul USR la Timișoarei, Ruben Lațcău și, mai nou, Oana Gheorghiu, care de o săptămână a fost numită  viceprim-ministru în guvernul Bolojan, pe filiera de susținere USR și a președintelui Nicușor Dan.

Remus Sas, avocat și fost judecător timp de 26 de ani, a consemnat public, tot pe rețelele de socializare că “Declarația doamnei Oana Gheorghiu conform căreia din cauza magistraților copiii rămân flămânzi și spitalele fără medicamente sunt nedrepte, grosolane, ridicole și de un populism toxic, nedemn pentru cineva care se pretinde un model de bunătate și onestitate care luptă pentru societate și binele public.

Este revoltător, demagogic și penibil ca cineva care nu întelege realitatea juridică și constitutională să denigreze o întreagă categorie profesională…

Nu toți magistrații fură, nu toți sunt șantajabili, nu toți ” scapă” infractori.

Dimpotrivă, își sacrifică viața personală pentru că acesta este prețul pe care îl plătești pentru a fi împăcat cu tine însuți când te întorci de la serviciu.

Demonizarea magistratilor pentru câteva decizii discutabile, nepopulare ( din cele peste 2 milioane de cauze anuale) constituie o manipulare malițioasă, o agresiune verbală gratuită dar justificată politic”.

La fel, Alin Ene, reprezentant al judecătoriilor, membru ales în Consiliul Superior al Magistraturii a scris, tot pe Facebook: „Decredibilizarea justiției – noul joc de tip „Grămada cere vârf” al puterii politice.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a ales să își înceapă mandatul printr-un atac public la adresa independenței justiției, luând ca țintă statul de drept și escaladând discursul anti-justiție al colegilor din coaliția de guvernare.

Sunt absolut iresponsabile și inacceptabile într-o democrație etichetările simplificatoare și discursul care induce ideea că drepturile magistraților sunt privilegii „luate de la gura cuiva”.

Câteva precizări aparent necesare pentru proaspătul membru al Guvernului:

1. Independența justiției nu este un concept abstract și nici un lux „plătit din gura copiilor flămânzi”. Ea este fundamentul statului de drept, adică temelia pe care fiecare cetățean – indiferent că este copil, părinte, salariat sau pensionar – își poate proteja drepturile în fața oricărei puteri: politice, economice ori sociale.

2. Regimul juridic al pensiei de serviciu a magistraților nu este un „privilegiu”, ci o garanție constituțională, instituită tocmai pentru a proteja judecătorul de orice formă de presiune politică, inclusiv post-carieră.

3. A califica o instituție constituțională drept „Caritas” echivalează cu a pune sub semnul îndoielii legitimitatea însăși a funcționării statului de drept.

4. Când un înalt demnitar exprimă opinii care minimalizează statutul judecătorului, mesajul transmis societății este unul de decredibilizare a justiției ca putere a statului.

5. Este inacceptabilă opoziția artificială între magistrați și „copilul flămând” sau „spitalul fără medicamente”.

A construi o asemenea opoziție artificială nu este doar manipulare ieftină – este o metodă de antagonizare socială, o invitație la resentiment colectiv, o incitare la ură de clasă în formă pură, nedemnă de funcția de vicepremier.

Este o retorică de divizare socială, folosită istoric pentru a identifica „dușmani interni” și a canaliza resentimente publice. Nu este limbajul unui demnitar într-un stat european modern.

Dacă alegem să folosim argumentul emoțional al „gurii copilului flămând”, atunci acesta se aplică tuturor cheltuielilor publice, nu doar acolo unde ne este util politic.

Pe același raționament – la fel de eronat și abuziv – cineva s-ar putea întreba și despre alte sume celebre:

Cei 1,2 milioane de lei cheltuiți de Senat pe eșarfe și butoni cu pietre semiprețioase

Sutele de milioane de lei încasate anual ca subvenții de partidele politice

Miliardul de euro presupus a fi fost achitat pentru achiziționarea de doze excedentare de vaccin anti-Covid, suficiente pentru vaccinarea a 2 Românii

Cei 1,5 milioane de euro presupuși a fi fost achitați pentru o audiență la premierul României

Toate acestea unde au lăsat o gaură? Cine a suferit pentru aceste privilegii? Câte spitale se puteau construi cu acei bani și câte guri de copii flămânzi ar fi putut hrăni?

Este evident că astfel de abordări ar fi la fel de nedrepte, toxice și nefondate precum cele rostite de doamna vicepremier.

Pentru că, dacă vom privi mai atent, vom observa că orice activitate care utilizează fonduri – fie publice, fie colectate din donații – presupune opțiuni asupra alocării resurselor.

De aceea, comparațiile simpliste de tipul „se ia de aici și se mută acolo” sunt nu doar inexacte economic, ci și manipulative dacă sunt folosite pentru a stigmatiza o profesie.

Altfel, am putea ajunge să acuzăm că salariul plătit din banii donați pentru construirea unui spital face o gaură în construirea spitalului. Absolut aberant! La fel de aberant ca a spune că pensia unui magistrat creează un deficit în bugetul unui spital.

În cel mai bun caz, vom afla că declarațiile sunt doar „opinii personale, exprimate într-un context emoțional”. Dar vicepremierul României nu vorbește doar în nume personal. Când deții o funcție publică, fiecare cuvânt este purtător de consecințe și trebuie să dai dovada de măsură, responsabilitate și respect pentru principiile statului de drept.

În România, retorica „elitelor parazitare” ne-a dus deja într-un regim totalitar – Ceaușescu a folosit-o ca instrument de control. Să nu repetăm istoria, schimbând doar ambalajul!

Pentru ca în statul de drept, Guvernul nu denigrează Justiția. O respectă și o protejează.”