Medicul timișorean dr. Virgil Musta susține că situația se complică pe măsură ce crește numărul de cazuri confirmate și mai ales a celor grave, iar timpul în care putem încetini acest fenomen se micșorează tot mai mult.

„Bătălia cu COVID-19 se câștigă în primul rând în comunitate, dar și în organizarea din spitale”, susține specialistul, Acesta a făcut mai multe recomandări atât pentru populație, cât și pentru confrații din spitale. Astfel, pentru prevenirea contaminării pe cale aeriană „păstrați distanța socială de peste doi metri, purtați mască și aerisiți încăperile cât mai des. Pentru prevenirea contaminării prin mâini murdare, nu atingeți fața (gura, nasul, ochii) cu mâna, spălați-vă de cât mai multe ori pe mâini cu apă și săpun, dezinfectați des suprafețele (podele, tălpi pantofi, clanțe, întrerupătoare, telefoane mobile etc)”.
Recomandarea dr. Musta pentru persoanele din grupele de risc este izolarea totală.

Strategia de la Timișoara împotriva COVID-19

„Aș dori să mă refer și la situația din spitale, pe baza observațiilor și experinței proprii din această perioadă. În ultimul timp, am observat din păcate o degringoladă totală în multe spitale și instituții medicale, degringoladă pe care eu o pun în special pe seama unei lipse de organizare. Consider că ar putea fi de ajutor să împărtășesc câte ceva din experiența mea, de altfel cred că acum este foarte importantă deschiderea și comunicarea între spitale.

La spitalul la care lucrez (Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara), am reorganizat circuitele funcționale și modul de lucru. Am stabilit protocoale și reguli noi, care să protejeze în primul rând personalul medical, dar și pacienții.

Am împărțit astfel spațiile spitalului în 3 zone:

1. Zona roșie, cu risc mare de contaminare. Este zona unde personalul medical întâlnește pacienții infectați sau potențial infectați. Iar în această etapă a pandemiei, cu transmitere comunitară, fiecare pacient trebuie considerat ca fiind potențial infectat. Fiecare zonă roșie are la ieșire o zonă de decontaminare.

2. Zona galbenă, cu risc mediu. Este zona unde personalul medical își desfășoară activitatea birocratică sau zonele de trecere dintre zonele roșii, zone unde ocazional te poți întâlni cu un pacient pozitiv pentru un timp scurt sau cu un cadru medical, care din neglijență nu s-a decontaminat după ce a venit din zona roșie.

3. Zona albă, cu risc scăzut de contaminare, în care pacienții nu pot ajunge (zona administrativă, depozit, farmacie, bucătărie etc).

După zonare și stabilirea clară a circuitelor din aceste zone, am stabilit standardul de echipamente cu care fiecare persoană trebuie să fie echipată și nu am făcut diferențe între diferitele categorii de personal medical. Toți trebuie să beneficieze de același standard de biosecuritate!

Apoi am reorganizat activitatea pe secții, după următoarele principii:

· am împărțit personalul în echipe mici, cu un minim de personal, care să poată desfășura activitatea. Aceștia lucrează în ture. Astfel, dacă o persoană dintr-o echipă se contaminează intră în autoizolare doar acea echipă, deci un număr mic de cadre medicale. Echipa respectivă va fi imediat înlocuită de o altă echipă, activitatea în spital va continua în condiții normale.

· scurtarea timpului de activitate în zona roșie și eficientizarea acesteia. Vă dau un exemplu: anterior reorganizarii, medicii intrau la pacienți cu foile de observație pentru a nota evoluția clinică și valorile T, TA, Pulsoximetria etc. Pentru a evita contaminarea foilor de observații, medicii intră acum în saloane cu telefoanele deschise, protejate sub echipamentul de protectie și transmit datele obținute de la pacient unui coleg de afară, prin bluetooth, care notează aceste date în foaia de observație.

· antrenarea echipelor în echiparea și dezechiparea echipamentului de protecție, manevre care reprezintă risc de contaminare a personalului medical.

· identificarea continuă a posibilelor riscuri de contaminare și măsuri punctuale.

· am îmbunătățit comunicarea dintre noi cei din spital. Nu ne este rușine să ne recunoaștem greșelile și lipsurile, tocmai pentru a găsi rapid soluții. Acest lucru a crescut unitatea echipelor și încrederea în noi.
Acestea sunt câteva dintre acțiunile întreprinse la noi, am ținut să le împărtășesc din dorința de a ajuta și pe alții. Ne adaptăm și noi continuu, încercând să facem față cât putem noi de bine la diversele situații care apar, pentru că totul este într-o dinamică permanentă.

Știu că persoanele implicate în managementul diverselor spitale fac eforturi deosebite pentru a găsi cele mai bune soluții de organizare, de aceea cred că putem învăța unii de la alții, pentru a aplica rapid soluțiile care au dat rezultate”, a precizat dr. Virgil Musta.

STAI ACASĂ! AGIL ÎȚI LIVREAZĂ GRATUIT BUNĂTĂȚILE LA CARE POFTEȘTI