Mai multe păduri seculare de fag din România și din alte 11 țări europene au fost incluse zilele trecute pe Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO. Pe lista pădurile vizate din România se află și trei zone din Caraș-Severin: Izvoarele Nerei, Cheile Nerei – Beușnița și Domogled-Valea Cernei.
Practic, la întâlnirea derulată la finalul săptămânii trecute la Cracovia, a fost aprobată extinderea sitului de patrimoniu „Păduri primitive de fag din Carpați și Păduri antice de fag din Germania” (Primeval Beech Forests of the Carpathians and the Ancient Beech Forests of Germany), care cuprindea păduri din Germania, Slovacia și Ucraina, cu zone de pădure seculară de fag aflate în 12 țări: Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Germania, Italia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Ucraina. Denumirea noului sit de patrimoniu a fost schimbată în „Păduri de fag antice și primitive din Carpați și alte regiuni ale Europei” (Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe).
Pe lista pădurilor din România care au ajuns în patrimoniul UNESCO se mai află, pe lângă cele trei păduri din Caraș-Severin, și Masivul Cozia, Lotrișor (Vâlcea), Codrul secular Șinca (Brașov), Codrul secular Slătioara (Suceava), Groșii Țibleșului și Strâmbu Băiuț (Maramureș).
Aceste păduri, considerate de o mare valoare științifică, vor beneficia de o protecție mult mai mare de acum înainte. Odată cu intrarea lor în patrimoniu UNESCO, autoritățile vor avea obligația să le protejeze și conserve în starea în care sunt în prezent.
În fruntea listei cu care România s-a prezentat în fața specialiștilor de la UNESCO s-a aflat Pădurea Izvoarele Nerei, situată în cadrul Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului, considerată cea mai întinsă suprafață de pădure virgină de fag din Europa continentală și în același timp un adevărat nucleu de sălbăticie, conform reper24.ro.
Fagul poate depăși 40 de metri înălțime, un diametru de peste 1,5 metri, și o vârstă de 300 de ani, în cazuri excepționale putând să trăiască și 500 de ani. Acest arbore produce o cantitate mult mai mare de oxigen decât bradul, molidul sau pinul. Pădurile de fag adăpostesc o biodiversitate valoroasă, care cuprinde peste 40 de specii de faună.
