Tinereţe fără bătrâneţe, în grădina unei timişence

În condițiile în care cultivarea pământului și creșterea animalelor la scară mică a devenit nerentabilă din cauza prețurilor mici și a posibilităților limitate de valorificare a producției, tot mai multe persoane din satele timișene iau calea străinătății.

Acestea fac greaua alegere a înstrăinării în special din cauza faptului că un loc de muncă aproape de casă implică în cele mai multe cazuri naveta spre orașele din zonă – care limitează, ca durată, treburile din gospodărie, privite ca o sursă suplimentară de venit -, dar și a salariilor reduse.

Este și cazul unei timișence din comuna Denta, Maria Bădescu, care a lucrat timp de 12 ani în Italia îngrijind persoane vârstnice. Spre deosebire de tinerii absolvenți de liceu care muncesc peste hotare pentru a-și face casă în satul natal, femeia s-a reîntors în țară pentru a pune pe rod o afacere de succes.

A adus semințele unui proiect rentabil

Maria Bădescu s-a întors în Denta după împlinirea unei jumătăți de veac de viață, iar aproape un sfert din această perioadă l-a trăit printre străini, prestând o muncă disputată doar de emigranți. ”Acum trei ani am venit acasă, aducând cu mine sămânță certificată de goji și m-am apucat de treabă”, mărturisește femeia.

CITEŞTE ŞI: Un nou show se filmează în curtea unui timişean. Concursul are tot mai mulţi fani. Video

Proiectul unei plantații de goji s-a născut în răsadniță. ”Am cumpărat pământ de la florărie și am pus semințele pe pat cald. Plăntuțele le-am pus apoi în săculeți negri.

Anul următor, în primăvară, am plantat pomișorii în grădină. Am 700 de bucăți”, spune Maria Bădescu.

Investiție mare, rezultate în timp

”Gândul meu era să am o afacere cât de micuță. Am căutat idei pe internet și am văzut că aceste fructe sunt foarte căutate pentru că sunt benefice pentru sănătate. Mi-am cumpărat și eu și mi-a plăcut gustul dulce-amărui al acestor fructe nu mai mari de doi centimetri.

În paralel, în primul an, am cultivat și levănțică. Am pus 300 de fire, tot în grădină, dar a fost greu, pentru că nu găsești zilieri care să te ajute. Și cultivarea arbuștilor fructiferi presupune multă muncă. Dacă nu aș fi toată ziua între ei, nu aș face nimic.

În total, grădina are 30 de arii suprafață”, spune Maria Bădescu. Potrivit acesteia, tulpinile plantelor trebuie periodic curățate de lăstari și, în plus, sunt necesare mai multe tăieri în cursul unui an.

„Prima tăiere o fac primăvara, când temperaturile trec de cinci grade Celsius. Las pe pom maxim 12 crenguțe.

CITEŞTE ŞI: Scene şocante! Un bărbat şi-a înjunghiat soţia în faţa copilului

Pământul trebuie, de asemenea, curățat de buruieni. Eu folosesc ca îngrășământ doar gunoi de grajd, iar terenul este acoperit cu folie neagră. Între rânduri am pus și 2.700 de fire de căpșun.

Mi-am forat fântână și am propriul sistem de irigație.

Îi ud odată la trei zile. Cultura e bio, nu stropesc cu nimic.

Costurile pentru înființarea plantației și întreținerea ei sunt enorm de mari. Până acum nici nu mi-am recuperat investiția, nici vorbă de profit. Abia anul trecut am cules primul rod: 30 de kilograme. Puțin! Am vândut la oamenii din comună, care au auzit că sunt bogate în antioxidanți.

Anul acesta mă gândesc că voi avea 300 de kilograme. Încep recoltatul luna viitoare și închei prin noiembrie, când dă bruma.

Rezultate mai bune voi avea abia după al patrulea an”, explică timișeanca. Potrivit acesteia, la maturitate, recolta medie pe pom estimată este de cinci kilograme, iar prețul pentru o mie de grame de fruct proaspăt este de 10-15 euro. În aceste condiții, timișeanca se așteaptă să ”culeagă” anual din grădină în jur de 34.000 de euro.

Beneficii și pentru cumpărători

Plantația de goji aduce beneficii și pentru consumatori. Arbustul este originar din China, fructele fiind consumate de generații de populațiile din Asia, în speranța de a trăi mai mult (mitul – tinerețe fără bătrânețe).

Goji se remarcă prin conţinutul crescut de antioxidanţi, în special carotenoide, care au capacitatea de a reduce riscul de degenerescenţă maculară, principala cauză a orbirii în rândul persoanelor de peste 55 de ani. Mai mult, betacarotenul combate cu succes petele de pe piele, acneea şi accelerează procesul de vindecare a dermatitelor.

Cantitatea crescută de antioxidanţi din fructele de goji ajută la împiedicarea îmbătrânirii premature a pielii.

De asemenea, aceşti antioxidanţi reduc oboseala, protejează organismul de stresul oxidativ și îi întăresc capacitatea de protecție în fața agenților nocivi, scăzând astfel riscul de cancer.

Goji are un conţinut bogat de vitamina A, care protejează pielea şi ajută la menţinerea acuităţii vizuale nocturne.

Totodată, complexul de vitamina B are un efect benefic şi asupra sănătăţii cardiovasculare, ferind consumatorii de palpitaţii, aritmii cardiace sau hipertensiune arterială.

În plus, fructele goji sunt o sursă bogată de fibre (trei grame la o porţie de 28 de grame de fruct), care ajută în procesele de detoxifiere şi nu au decât o sută de calorii pentru o porţie, ceea ce le transformă în aliaţi de nădejde în curele de slăbire.

Ele pot fi consumate ca atare, gătite sau uscate (precum stafidele), dar şi sub formă de ceai, sucuri sau băuturi medicinale.

Fructele de goji sunt contraindicate persoanelor suferinde de anumite boli.


Contactează autorul la: [email protected]

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns