Timișoara, în mare sărbătoare
În fiecare an, în data de 15 septembrie, credincioșii aduc cinstire Sfântului Iosif cel Nou de la Partoş, ocrotitorul Banatului. Ierarhul făcător de minuni, ale cărui moaşte se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Timişoara, s-a născut pe la anul 1568, în oraşul Raguza din Dalmaţia, dintr-o familie de creştini valahi, şi a primit la botez numele de Iacob.
El a primit o creştere aleasă, iar la vârsta de 12 ani a fost trimis la Ohrida, să înveţe carte. Trei ani mai târziu, tânărul Iacob a ales nevoinţa călugărească, în Mănăstirea Maicii Domnului din localitate.
După cinci ani se duce la Muntele Athos şi intră în obştea Mănăstirii Pantocrator. Aici, după aspre osteneli duhovniceşti, îmbracă schima marelui şi îngerescului chip, sub numele de Iosif. La Pantocrator, Cuviosul Schimonah Iosif “Valahul” s-a nevoit mulţi ani, împreună cu numeroşi alţi monahi greci, români şi macedoneni.
Acolo a deprins meşteşugul luptei duhovniceşti, postul desăvârşit, privegherea de toată noaptea, ascultarea şi smerenia. Apoi, făcându-se sihastru în pădurile din împrejurimi, a ajuns la măsura desăvârşirii, învrednicindu-se de la Dumnezeu de darul lacrimilor şi al rugăciunii neadormite care se lucrează cu mintea în inimă.
Pentru sfinţenia sa, el a dobândit încă din timpul vieţii şi darul de a săvârşi minuni, vindecând multe boli. Pentru această era chemat în multe mănăstiri atonite şi îi tămăduia pe călugări de grele suferinţe trupeşti.
Văzându-l umbrit de harul Duhului Sfânt, părinţii l-au chemat în obşte pe Cuviosul Iosif Valahul şi, făcându-l preot, l-au rânduit duhovnic al călugărilor athoniţi.
Era atât de iscusit ca povăţuitor de suflete, încât vestea i s-a dus până la Patriarhul de la Constantinopol. De aceea, a fost numit egumen la Mănăstirea Sfântului Ştefan din Adrianopol, pe care a condus-o, cu multă înţelepciune, vreme de şase ani. Rânduit ulterior egumen în Mănăstirea Cutlumuş din Athos, renumită ctitorie a domnilor Ţării Româneşti, unde se nevoiau mulţi călugări români şi macedoneni, Sfântul Iosif cel Nou a dobândit şi mai multă recunoaştere.
După ce a format numeroşi fii duhovniceşti, viitorul ocrotitor al Banatului s-a retras în linişte în preajma Mănăstirii Vatoped, însă a fost ales ca Mitropolit al Timişoarei, la vârsta de 80 de ani. În anul 1650 a fost hirotonit arhiereu, dovedindu-se, în continuare, un mare apărător al Ortodoxiei.
Tare în credinţă, înţelept la cuvânt, blând la inimă şi neadormit în rugăciune, el a săvârşit numeroase minuni. Se povesteşte până în zilele noastre că Iosif cel Nou a stins, prin puterea rugăciunii, un incendiu care cuprinsese partea de apus a Timişoarei.
El a ieşit din biserică cu Sfintele Taine în mâini s-a rugat cu lacrimi în ochi, până când o ploaie puternică a domolit flăcările dezlănţuite. În anul 1653, Sfântul Ierarh Iosif cel Nou s-a retras la Mănăstirea Partoş, unde a mai trăit trei ani, dându-şi sufletul în mâinile Domnului în toamna lui 1656.
Ţinând seama de viaţa şi faptele cuviosului Mitropolit Iosif şi stabilindu-se fără putinţă de tăgadă că el a strălucit ca un adevarat vas ales al lui Dumnezeu, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, la 28 februarie 1950, să-l aşeze în ceata sfinţilor, statornicind data de 15 septembrie a fiecărui an pentru cinstirea lui.
Proclamarea solemnă a canonizării Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş s-a făcut duminică, 7 octombrie 1956, după ce, din vreme, moaştele sale au fost aduse de la Mănăstirea Partoş şi aşezate în Catedrala Mitropolitană din Timişoara, care îşi celebrează cel de-al doilea hram chiar de ziua Sfântului Iosif cel Nou.
La 20 iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis generalizarea cultului Sfântului Iosif cel Nou în tot cuprinsul Patriarhiei Române, iar în 1997 l-a desemnat pe ierarh ca ocrotitor al pompierilor militari din ţara noastră.
Hramul Catedralei Mitropolitane
La pomenirea Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș, Mitropolitul Timișoarei, Catedrala Mitropolitană din capitala Banatului îmbracă în fiecare an straie de sărbătoare, cinstindu-și, prin rugăciune și cântări doxologice, ocrotitorul său spiritual.
Programul slujbelor dedicate ocrotitorului spiritual al Banatului a debutat cu slujba Vecerniei unită cu Litia, fiind urmată de procesiunea cu Sfintele Moaște. A urmat vremea pentru priveghere, apoi s-au săvârșit utrenia și Sfânta Liturghie. Acatistul Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș și Acatistul Maicii Domnului s-au desfășurat în noaptea trecută, iar azi dimineață, de la ora 6, a fost programată Taina Sfântului Maslu.
CITEȘTE ȘI: Festival aflat la prima ediție. Coregrafie și bucătărie, într-o comună din zona periurbană a Timișoarei
Sfânta Liturghie Arhierească din ziua hramului va avea loc azi, la ora 9,30, vecernia la 18, iar Paraclisul Sfântului Iosif, la ora 21. Mâine, de la ora 17,30, va avea loc utrenia, urmată la ora 9,30 de Sfânta Liturghie Arhierească și, la ora 18, de vecernie și Acatistul Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș. În aceeași seară, racla cu cinstitele moaște va fi reașezată, la ora 19, la locul său obișnuit din biserică.
Regal folcloric la Ruga Timișoarei
În fiecare an, de Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș, ocrotitorul Banatului, comunitatea se adună în spirit de credință, tradiție și bucurie la Ruga Timișoarei, una dintre cele mai îndrăgite sărbători locale, dedicată cântecului, jocului și portului bănățean.
Ruga este un prilej de întâlnire între generații, un moment în care valorile spirituale și culturale ale locului se împletesc într-o atmosferă caldă și autentică. Astăzi, începând cu ora 17:00, timișorenii sunt invitați în Parcul Rozelor, la un veritabil regal folcloric.
Seara de sărbătoare va fi animată de Ansamblul „Timișul”, o emblemă a valorilor tradiționale, coordonat de dirijorii Deian Galetin și Nicolae Baniciu, și pus în mișcare de coregrafii Maria Topciov, Doina Susan și Ciprian David.
Lor li se vor alătura, într-un regal folcloric, voci tinere și consacrate ale muzicii bănățene, care vor da glas cântecelor populare românești: Alexandra Acs, Ana-Maria Moldovan, Maria Șaptebani, Petronia Belean, Ana Coțe, Denisa Gavriluț-Pârvoni, Denisa Peia, Iasmina Kronbauer, Bianca Opăriuc, David Crișan, Vlad Văcaru, Dorinel Gavriluț-Pârvoni, Petrică Miulescu Irimică, Dumitru Teleagă, Mihaela Petrovici, Olguța Berbec și Remus Novac, Dumitru Stoicănescu, David Crișan, Vlad Văcaru, Andreea Voica, Liliana Laichici și Carmen Popovici-Dumbravă. Intrarea este liberă.
