„Sunt pregătit să candidez pentru funcția de primar al comunei Giarmata”, afirmă consilierul local Florian Feraru

florian feraru

„Eu cred că lumea se schimbă începând cu mine”

-Domnule Florian Feraru, din anul 2012 sunteți consilier local în Consiliul Local al Comunei Giarmata. Care au fost motivele care v-au determinat să vă implicați activ în politică?

– Eu cred că lumea se schimbă începând cu mine. Dacă fiecare ne-am uita în „oglindă”, ne-am face o analiză și am trage linie, rezultatul ar fi diferit. După o astfel de analiză, am decis să mă implic. Ca să mă simt mai bine în locul în care trăiesc. Și pentru că am considerat că știu, sunt capabil, vreau și nu mai pot să stau deoparte. Iar experiențele profesionale prin care am trecut până în 2012 m-au determinat să cred că doar în politică poți să construiești mai mult decât poți face în alt sistem.

-Vorbiți puțin despre parcursul dumneavoastră de dinainte de momentul în care ați decis să faceți pasul înainte în politică…

– În toamna anului 1989 am fost recrutat în Armata Română, ca militar în termen. Și am început de acolo. În ’90 mi-am terminat stagiul militar și m-am întors acasă. În ’91 fabricile începeau să se închidă. M-am angajat în armată ca militar de profesie. Fac parte din prima promoție de militari angajați.

În ’91 am promovat examenul de admitere la Facultatea de Artilerie și Topogeodezie din Sibiu. Aș putea spune că Institutul Militar, profesorii de acolo și comandanții m-au învățat un lucru foarte important: orice ai începe în viață trebuie să duci la capăt. Obiectivul meu era să ajung cât mai bun. Și am reușit. Am obținut cel mai mare grad dintre studenții militari, am condus aproape 1.200 de colegi în școala militară și, după acest lucru, am ajuns la Timișoara în ’95.

– Și după aceea v-ați stabilit aici, în Banat?

– Nu a fost deloc ușor. În anul 2000, am avut șansa să ajung în presa militară, iar de aici a început pentru mine un alt mod de a vedea lucrurile. Ca reporter militar am mers în teritoriul acesta din vest și nu numai.

Am cunoscut oameni, am cunoscut poveștile lor, am cunoscut veterani de război – mai erau pe vremea aceea destui – am cunoscut destine, m-am îmbogățit cu experiența lor. Și, la un moment dat, am simțit că mi-am atins limita în cariera militară. Așa că în 2005 am hotărât să părăsesc sistemul militar. Absolvisem între timp Facultatea de Cadastru și Topografie din Timișoara și am hotărât să îmi înființez o firmă. Am făcut același lucru ca și înainte: mi-am stabilit obiective, scopuri, căi prin care să le ating. Și pot spune că am reușit.

De aproape 11 ani societatea pe care am înființat-o împreună cu o colegă funcționează foarte bine. Am reușit să facem lucruri extraordinare pentru România. Am acordat consultanță tehnică unor mari rețele de retail și la construirea de autostrăzi.

– Și în acest parcurs profesional presărat cu scopuri și obiective precise ați găsit foarte de timpuriu răgazul necesar pentru a vă întemeia o familie…

– Da, este adevărat. În anul 1991 m-am căsătorit cu Mioara, o fată din Banat pe care am cunoscut-o în orașul natal. Odată cu venirea în Timișoara ne-am clădit o familie, iar după o perioadă de timp a apărut în viața noastră Francesca, cel mai frumos și mai deștept copil de pe lumea asta. Locuiesc în Cerneteaz, un sat mic, dar cu un potențial foarte mare.

„M-am înscris în competiția internă din cadrul organizației PNL Giarmata pentru funcția de primar”

– Revenind în plan politic, care sunt planurile și așteptările pe care consilierul local PNL Florian Feraru le are de la anul electoral 2016?

– Pe formularul de aspirații al PNL este scris un lucru: în ranița fiecărui soldat se află bastonul de mareșal. Pornind de la asta, am considerat că pot, știu și de aceea trebuie să mă pregătesc să candidez pentru funcția de primar al comunei Giarmata.

Ca în orice sistem democratic, ca în orice organizație democratică, sigur că există o competiție. La ora aceasta, m-am înscris în competiția internă din cadrul organizației PNL Giarmata pentru funcția de primar. Dacă voi câștiga această competiție, atunci cu siguranță voi fi viitorul primar al comunei Giarmata.

– Care sunt proiectele pe care, dacă veți candida, le aveți în vedere pentru comună?

– În comuna Giarmata trebuie finalizate de urgență proiectele de infrastructură. Doresc, de asemenea, să creez cât mai multe locuri de muncă. Giarmata este o comună aflată în zona periurbană a Timișoarei. Iar Timișoara, inevitabil, se va extinde înspre Giarmata. Proximitatea centurii de nord a Timișoarei și a autostrăzii vor crea premise pentru a atrage cât mai mulți investitori. Venind investiții, sumele de bani la bugetul local vor spori iar viața cetățenilor se va îmbunătăți intr-un mod semnificativ.

„Piramida decizională într-o democrație include şi cetățeanul la bază”

– Ce reproșați actualei administrații din Giarmata?

– Absența transparenței decizionale. S-a ajuns – nu știu dacă numai în Giarmata, cred că este destul de generală această problemă – la situația în care cetățeanul nu a fost și nu este informat suficient de deciziile pe care aleșii le iau în comună.

Cetățeanul este pe ultimul loc. Or, piramida decizională într-o democrație include şi cetățeanul la bază. Apoi vin consilierii locali și primarul ales direct. La noi este complet invers: „A zis primarul. Și dacă a zis primarul înseamnă că așa este”. Iar în felul acesta s-a răsturnat toată piramida… Eu consider că ea trebuie pusă la locul ei, iar ordinea firească trebuie restabilită.

– Ce ați găsit în Consiliul Local Giarmata atunci când v-ați început activitatea de consilier local?

– Am găsit oameni care aveau un trecut, alții – fără nici un viitor și alții cu pregătiri profesionale ambigue, nedeterminați să gândească pozitiv.

Am găsit însă și oameni de suflet, oameni cu perspectivă, care înțeleg că administrarea comunei trebuie schimbată, că trebuie aduse alte valori. – Care sunt, după părerea dumneavoastră, principalele probleme cu care se confruntă un om de administrație? – Actul de administrație publică în sine este o procedură dificilă. Pentru că se lucrează cu caractere și persoane diferite și uneori cu oameni cu pregătiri profesionale ambigue, cu o capacitate de comunicare săracă și cu lipsuri de strategie.

Ca să poți să administrezi bine o comunitate, o comună, trebuie să ai lângă tine o echipă de profesioniști. Dacă acest lucru nu se întâmplă, procesul de administrație devine dificil. – Ce considerați că ar trebui schimbat în primul rând în România pentru ca lucrurile să evolueze spre mai bine? – Cred că sună dur ceea ce vă voi spune, dar mă nemulțumesc mulți dintre oamenii care fac politică în țara noastră la ora actuală. Mă nemulțumește și neimplicarea tinerilor în procesul decizional. Schimbul de generații în politică se produce foarte greu.

„Asociația Pro Cerneteaz și-a propus să îi determine pe oameni să se implice cât mai mult în viața comunității”

– Ați înființat acum câțiva ani Asociația Pro Cerneteaz, cu care v-ați implicat în numeroase proiecte, multe dintre ele axate pe educație, pe conservarea valorilor, obiceiurilor și tradițiilor locale. Care sunt obiectivele concrete pe care vi le-ați propus?

– Asociația Pro Cerneteaz s-a născut din mai multe motive. Cerneteazul era un sat despre care multă lume nu știa foarte multe lucruri. Și atunci mi-am spus că trebuie să facem ceva în acest sens: să ne promovăm localitatea, să descoperim ce are ea mai bun și să o facem vizibilă. Ne-am bucurat când am început să săpăm și am văzut cu bucurie că avem cu cine și ce.

În scurt timp s-a născut monografia satului Cerneteaz, care a fost o carte de succes. Am constatat apoi că satul nu mai are bibliotecă. Multă lume ne-a întrebat: de ce doriți voi o bibliotecă? Este foarte simplu: fără carte nu e cultură. Fără cultură nu este bun-simț. Iar fără bun simț nu mai suntem. De aceea, acum construim o bibliotecă. Avem aproape 4.000 de cărți, toate din donații.

– Și vine lumea din localitate la biblioteca din Cerneteaz?

– Sunt în Cerneteaz cetățeni care nu au citit în viața lor o carte. Și le-a fost rușine să spună lucrul acesta. Dar și-au făcut totuși curaj, au venit la sediul asociației și mi-au mărturisit acest lucru. M-au întrebat: cu care carte să încep? Le-am recomandat o carte, au citit-o, au adus-o înapoi și au spus: mai vreau! Despre asta este vorba. Nu trebuie neapărat să ne vadă lumea că studiem. Dar nici să ne fie rușine că facem acest lucru!

Copiii de la școală, de asemenea, o parte dintre ei, vin și ne solicită cărți. Și noi, cu mare drag, îi ajutăm și îi îndrumăm.

– În ce alte proiecte se mai implică asociația?

– Noi ne-am propus să îi determinăm pe oameni să se implice cât mai mult în viața comunității. Pentru că, evident, asociația nu poate să facă lucrurile în locul lor: nu vine asociația să îți facă strada, drumul sau curățenie în curte. Însă asociația se poate implica în proiecte de ajutorare a bătrânilor, de promovare a culturii.

Lucru pe care noi îl și facem deja: dăm drumul culturii pe străzile din Cerneteaz si Giarmata. Părerea mea este că, până la ora actuală, în România nu s-a acordat importanța cuvenită educației. România, din 1990 până astăzi, a devenit o țară de oameni lăsați singuri în fața televizorului. Sistemele de valori s-au schimbat, modelele s-au schimbat și ele, așa că nu de puține ori am auzit copii care au spus că își doresc să devină un personaj văzut la televizor in emisiunile de cancan. Această lipsă a modelelor adevărate ne-a costat. Eu cred că România are acum nevoie foarte stringentă de modele. Iar modelele acestea se găsesc printre noi, numai că, din păcate, nu ies în față. Ele trebuie descoperite.

„În România, după noiembrie 2014, s-a schimbat în bine curba de atitudine”

– Care sunt principalele calități pe care apreciați că ar trebui să le aibă un om de administrație?

– Pregătirea. Mi-ar plăcea să cred că toți cei care acced în funcții de conducere au un nivel minim de pregătire în administrație, economie, în toate domeniile pentru care trebuie să semneze și să ia decizii. În momentul în care cineva ajunge acolo și nu este pregătit, poate să facă mai mult rău decât bine comunității respective. Iar acolo unde nu sunt pregătiți (pentru că nu poți să le știi pe toate), consider că oamenii de administrație trebuie să aibă lângă ei persoane pregătite, consultanți de specialitate.

– Se vorbește foarte mult despre schimbare, despre nevoia de reformă în România ultimei perioade. După părerea dumneavoastră, s-a schimbat însă ceva în România, după alegerile din noiembrie 2014?

– Pentru mine, momentul noiembrie 2014 are o dublă semnificație: o dată-o schimbare a atitudinii mele față de ceea ce fac eu, iar a doua oară – o schimbare a atitudinii cetățenilor față de vot. Eu cred că poporul nostru, în egregor-ul său, este viu, chiar dacă unii au considerat că poporul ăsta moare. Poporul ăsta nu moare.

El renaște și măcar o dată la un ciclu electoral se trezește. Iar de schimbat, s-a schimbat în bine curba de atitudine. Simt asta în atitudinea oamenilor de lângă mine, a oamenilor de pe stradă, care au primit atunci un vis, au primit un scop. Oamenii își pierduseră scopurile și le-au primit atunci. Trebuie să vedem însă ce facem concret cu aceste vise, cu aceste scopuri… (A)


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

2 thoughts on “„Sunt pregătit să candidez pentru funcția de primar al comunei Giarmata”, afirmă consilierul local Florian Feraru

  1. Interesant. Oarecum populist, dar scuzabil in contextul general.
    As pune „umarul” la rotunjirea unui asemenea profil!
    As pune umarul la viitorul locului in care traiesc.

    Lect. univ. dr Remus Rotaru

Lasă un răspuns