Ștampila nepusă înseamnă finanțare respinsă

În vara anului trecut, Administrația Fondului pentru Mediu anunța aprobarea ghidului de finanţare a Programului privind îmbunătăţirea calităţii aerului şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, utilizând autovehicule mai puţin poluante în transportul public local de persoane, aici fiind incluse autobuze noi electrice, autobuze noi electric hibride, autobuze noi alimentate cu GNC (gaz natural comprimat) şi troleibuze noi.

CITEȘTE ȘI: Un bănățean și-a incendiat microbuzul

Programul se adresa municipiilor – reședință de județ, iar câteva luni mai târziu, primăria timișoreană anunța că va aplica la acest program, prin care ar fi dorit să achiziționeze 15 troleibuze simple și 15 articulate. Finanţarea nerambursabilă se acorda în cuantum de 80 la sută din prețul de achiziție a autovehiculului, iar suma maximă pe care fi putut-o obține Timișoara se ridica la 110 milioane de lei.

CITEȘTE ȘI: O tânără de 17 ani s-a aruncat de pe o pasarelă pietonală. A căzut pe liniile de cale ferată

Oricât de bine ar fi sunat posibilitatea de a primi troleibuze noi la 20 la sută din preț, programul a acordat, în cele din urmă, fonduri doar municipiului București (340 de milioane de lei) și Brașovului (109,6 milioane de lei), o serie întreagă de alte orașe mari fiind respinse, din diverse motive.

CITEȘTE ȘI: Timișoreanul Florin Călinescu schimbă ținta atacurilor – Codrin Ștefănescu, luat în vizor: Va fi președintele țării și al PSD

Pe lista celor care au avut cererile refuzate de Administrația Fondului pentru Mediu figurează, pe lângă Timișoara, municipii precum Iași, Constanța, Galați, Pitești, Satu Mare, Ploiești, Cluj-Napoca și Brăila. Orașul de pe Bega a fost „sărit” de la finanțare pentru că pe șase file din dosarul-copie din studiul de oportunitate lipseau ștampila „conform cu originalul” și semnătura, motiv întâlnit și la alte municipii.

CITEȘTE ȘI: Sentință definitivă. Ce au decis judecătorii după ce criminalii din Darova au cerut pedepse mai blânde

În opinia primarului Timișoarei, realitatea a fost că nu existau suficienți bani și s-a dorit ca sumele să se direcționeze spre București.

„De ochii lumii, s-a dat și la Brașov, unde este un primar independent, cu speranța că nu va mai fi așa.

Peste tot s-a respins pentru motive de copii conforme cu originalul. Juriștii noștri au considerat că pe șase pagini nu trebuie pusă o astfel de ștampilă, pentru că pe legi și hotărâri de consiliu local nu se pune conform cu originalul”, a explicat Nicolae Robu.

Pentru că vestea s-a dat în cadrul unei ședințe a Consiliui Local Timișoara, Adrian Orza, unul dintre membrii acestui for, a remarcat că, totuși, dacă dosarul era perfect întocmit, nu ar fi existat nici un motiv de respingere.

Pentru exactitate, am aflat de pe pagina de internet a Administrației Fondului pentru Mediu că pentru trei municipii motivul de respingere a fost legat de planul de calitate a aerului, un document care nu fusese aprobat prin hotărâre de consiliu local.

Mai mult, Cluj-Napoca a contestat această decizie, dar în zadar, pentru că i s-a răspuns: „Se constată că extrasul din Planul de calitate a aerului (PCA) nu a fost depus sub forma solicitată de ghid, în sensul că acesta nu este un extras din Planul de calitate a aerului aprobat conform prevederilor legale. În consecință, se menține soluția de respingere”.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns