Scuze degeaba și aburi electorali: doi ani de la începere și un an de întârziere la Pasajul Solventul se numesc “operațiuni complexe” pentru Primăria Timișoara
Pasajul Solventul este unul dintre cele mai mari eșecuri ale administrației Fritz. La doi ani de la dechiderea șantierului, cea mai scumpă “groapă” din țară s-ar putea transforma în Pasajul Solventul din Timisoara, cândva în anul 2025.
Inițial, vitalul pasaj trebuia să fie gata în ianuarie 2024. Însă proasta organizare, gestionarea fondurilor în bătaie de joc, ritmul de lucru extrem de lent, cu resurse limitate și muncitori puțini, au făcut ca, la doi ani de la începerea lucrărilor, pasajul să fie, în mai 2024, realizat în proporție de numai 45%.
Modul în care se lucrează este o batjocură ținând cont că e vorba de o investiție de infrastructură foarte importantă și care costă nu mai puțin de 27 de milioane de euro.
În ciuda postărilor triumfaliste ale primarului, despre cum avansează lucrările, filmări cu drona și tot felul de motive inventate pentru a ascunde impotența de a realiza la termen o lucrare atât de complexă, s-a ajuns la situația în care comunicatorii primăriei să invoce nevoia unor “opreațiuni complexe”, sintagmă care să acopere adevărul – un fiasco administrative și ingineresc, cu un termen prelungit la nesfârșit, fără un orizont clar de timp în care va fi gata, plus costurile suplimentare.
La care se adaugă pagubele per ansamblu, pentru că tergiversarea lucrărilor la Pasajul Solventul pun în pericol deschiderea unui important inel de circulație rutieră și un proiect feroviar vital pentru Timișoara și conexiunile aferente.
Astfel că, luni, 13 mai 2024, Primăria Timișoar a “croșetat” un comunicat prin care anunță că “investiția Primăriei Timișoara din zona Solventul pentru conectarea zonei de vest cu restul orașului avansează cu lucrări complexe necesare pentru împingerea chesonului pe sub liniile de cale ferată.
Executantul pasajului Solventul, care, în această lună, începe construcția structurii în lungime de aproximativ 70 de metri și cu o lățime de 28 de metri, lucrează atât la platforma de lansare a chesonului, cât și la zidul de împingere și la pereții mulați”.
Primarul Timișoarei a simțit și el nevoia să vină cu scuze, frumos ambalate în explicații.
„Lucrarea de la Solventul este crucială pentru îmbunătățirea modului în care ne deplasăm în Timișoara, fie că folosim mașina, bicicleta sau transportul în comun.
Este o conexiune pe care timișorenii o așteaptă de decenii bune și mă bucur că șantierul progresează. Pasajul va schimba radical felul în care zona de vest se conectează cu restul orașului. Practic, va da un impuls major de dezvoltare întregii zone Ronaț, Mehala, Bogdăneștilor, datorită alternativelor de transport moderne pe care timișorenii le vor avea la dispoziție”, a declarat primarul Dominic Fritz.
Tot cei de la primărie mai spun că “în paralel cu lucrările necesare pentru împingerea tunelului, pe cele două rampe, de pe strada Gării și de pe Calea Bogdăneștilor, sunt executate lucrări de montare a conductelor de aducțiune de apă.
Odată finalizată această operațiune, pe Calea Bogdăneștilor poate avansa amenajarea buclei provizorii care va permite reluarea circulației tramvaiului 5, după 15 ani.
Totodată, constructorul face pregătiri pentru breteaua de drum și la trotuare, lucrări care vor fi executate în paralel cu construcția chesonului.
Operațiunea de împingere a tunelului pe sub liniile de cale ferată, circa 70 de metri, fără oprirea traficului feroviar, va avea loc dinspre rampa de pe strada Gării spre rampa de pe Calea Bogdăneștilor și va dura două – trei luni, în funcție de ce se află în subteran, pe sub linii”.
Ulterior, comunicatorii primăriei au revenit asupra informației privind reluarea circulației tramvaiului 5, spunând că aceasta va avea loc după 7 ani de la suspendare, nu după 15 ani, cum au transmis inițial. Nu asta este însă cea mai mare problemă.
Reporterii de la Renașterea bănățeană au întrebat exact care este termenul limită de execuție și când se poate face darea în folosință.
Răspunsul a fost unul în ceață, responsabilitatea fiind transferată exclusiv constructorului.
“Constructorul și-a asumat ca până la finalul anului să ajungă cu chesonul pe sub linii, dinspre Gării spre Bogdăneștilor.
Anul viitor, în primul trimestru – drumul și liniile ferate. La trotuare și breteaua de drum pot lucra în paralel cu chesonul”, ne-a declarat Silvana Andreaș, de la serviciul de comunicare al Primăriei Timișoara.
În realitate însă, lucrurile sunt mai complicate și pasajul nu va fi gata înainte de anul 2025. La peste 3 ani de la semnarea contractului și 2 ani de la deschiderea șantierului, lucrarea a ajuns abia la 45% grad de realizare.
Primăria Timișoara anunța, în luna aprilie 2024, ca este posibil ca până la finele acestui an să se realizeze străpungerea terenului de sub cele 10 linii de cale ferată.
Pentru această operațiune, muncitorii ar trebui să construiască un cheson, o structură asemătăroare cu o casetă, de 70 de metri lungime și 28 lățime, pe care să o împingă pe sub liniile de tren și astfel să disloce pământul dintr-o parte în cealaltă, fără ca circulația feroviară să trebuiască să fie oprită.
Deocamdată, pe rampa de pe strada Gării se lucrează încă la operațiuni premergătoare care trebuiau să fie gata demult: se toarnă beton la zidul de împingere și se face armătura la platforma de lansare a chesonului, în vreme ce la rampa dinspre Calea Bogdăneștilor au loc intervenții la pereții mulați și se montează armătura la grinda de coronament de pe partea dreaptă.
Cel puțin în teorie, investiția cuprinde un drum care subtraversează liniile de cale ferată și include o linie dublă de tramvai, piste de bicicletă, trotuare și două benzi pe sens pentru carosabil. De asemenea, la intersecția cu strada Gării ar trebui să se realizeze un sens giratoriu, care să îl înlocuiască pe cel existent.
Dacă se va realiza, conform proiectului, Pasajul Solventul, în lungime de 87 metri, cu șosea cu două benzi pe sens, linie dublă de tramvai, trotuare și piste de biciclete, va asigura legătura între Dâmbovița și Ronaț și va degreva traficul din oraș.
Investiția Primăriei Timișoara are o valoare de 132 de milioane de lei, din care 89 de milioane de lei de la bugetul local și 43 de milioane prin programul Anghel Saligny.
CITEȘTE ȘI: În Timișoara a fost fain, acum e ”cool”
Rămâne de văzut dacă măcar în anul 2025, primarul Timișoarei, indiferent care va fi acela, își va face un filmuleț pe Facebook cu Pasajul Solventul așa cum ne este vândut acum ca vis frumos în desenele și randările primăriei.
În orice caz, rămâne valabilă replica din celebra comedie cinematografică, din 1971, “B.D. la munte și la mare”: “Bon jour! Bă nene, mai e mult până departe? Mergeți și-o să vedeți!”.
