Schimbarea la față a Operei din Timișoara, un nou proiect împotmolit

Clădirea-simbol a Timișoarei din Piața Victoriei, denumită mai nou Palatul Culturii, dar mai cunoscută ca Opera, a fost construită între anii 1872 și 1875, după un proiect realizat de arhitecții Fellner și Helmer, din Viena. Monumentul a suferit grav în urma incendiilor din anii 1880 şi 1920. În perioada 1923-1928 a fost refăcut de către arhitectul Duiliu Marcu, personalitate cunoscută a arhitecturii româneşti din secolul XX.

CITEȘTE ȘI: Operaţiune de căutare demnă de seria ‘Rambo’ în Pădurea Neagră, unde un bărbat a dezarmat 4 poliţişti şi a fugit

Acesta a refăcut sala de spectacole şi faţada principală, reluând în formă modernă logia cu trei arcade a faţadei iniţiale. Se spune că atunci au dispărut și statuile aflate de o parte și de alta a arcadelor, ele fiind „îngropate” în noua fațadă a clădirii. În acest monument istoric de referință pentru oraș își desfășoară în prezent activitatea Teatrul Naţional, Opera Română, Teatrul de Stat „Csiky Gergely” și Teatrul German de Stat, dar existând și spații ale Primăriei Timișoara, magazine și localuri.

Povestea cu reabilitarea fațadei Despre reabilitarea fațadei Operei s-a tot vorbit de mai mulți ani. Astfel, în luna decembrie 2015, edilul-șef al Timișoarei declara că licitația a fost deja lansată pe SEAP, urmând ca firmele să-și depună ofertele până în 17 decembrie, la ora 10. Valoarea lucrărilor este estimată la aproximativ 634.000 de lei, fără TVA. Demersurile au tot fost tergiversate și abia la 30 octombrie 2019 Primăria Timișoara a predat amplasamentul către firma care a câştigat proiectul.

Conform datelor de la acel moment, în faza pregătitoare ar fi trebuit efectuate următoarele lucrări: igienizarea zonelor de interes care fac obiectul lucrărilor de intervenţie (se impune pentru început, realizarea lucrărilor de igienizare a zonelor de interes, prin îndepărtarea molozului din pod, desfundarea şi revitalizarea colectoarelor de preluare a apelor pluviale); realizarea lucrărilor de consolidare prin injectarea fundaţiilor din exterior folosind reţete moderne; refacerea hidroizolaţiei de la terasa arcului pentru a preveni infiltraţiile apelor pluviale; repararea sistemului de preluare a apelor pluviale, reparaţii la hidroizolaţia terasei; realizarea de schele şi copertine provizorii (pentru eficientizarea investiţiei pe monument, se impune realizarea schelelor şi a podinelor cu structuri care să permită acoperirea lor cu protecţie provizorie pe perioada efectuării lucrărilor, pentru a facilita astfel o bună aplicare a materialelor); realizarea releveelor cu zone degradate (având acces la suprafaţa întregii fațade, se impune o analiză aprofundată a faţadei în vederea întocmirii exacte a releveelor de degradare a elementelor componente, pentru stabilirea exactă a lucrărilor de intervenție); desprăfuirea suprafeţelor (lucrările se vor efectua prin aspirare, suflare, periere, spălare); îndepărtarea elementelor instabile se va executa manual; investigaţii pentru studierea pietrei, a mortarelor, cărămizilor, studierea factorilor de deteriorare a materialelor, alegerea mortarelor şi produselor de tratare a pietrei, testări etc.; probe (aceste lucrări vor stabili care tratament are rezultatele cele mai apropiate de original).

Lucrările au fost asumate, pentru o durată de 12 luni, de SC Alex-Dia Construct SRL – lider (partea de execuţie) şi SC Titzunaco SRL – subcontractor (partea de proiectare), iar valoarea totală a contractului sa ridicat la 3.919.405,13 lei fără TVA. Organizarea de șantier a început imediat după predarea amplasamentului, cu mult elan. Atât de mult încât și Târgul de Crăciun a fost perturbat, scena pe care s-au desfășurat spectacolele fiind așezată într-o poziție nefirească, deși pe șantier, practic, nu se întâmpla mai nimic.

În curând, plăcile de travertin de pe fațadă au fost demontate, iar în luna februarie a acestui an am aflat că acestea sunt irecuperabile și vor trebui achiziționate altele noi. Cam tot pe atunci, publicul era informat că s-a cerut un aviz de la Ministerul Culturii, iar pe șantier s-a așternut o liniște de rău augur. Contribuabilul timișorean, din buzunarul căruia se plătește și această lucrare, poate vedea o imagine jalnică în buricul târgului: fațada Operei coșcovită până la cărămidă, iar în fața cunoscutului monument istoric, grămezi de piatră spartă, moloz, lemnărie și alte resturi generatoare nu doar de depresie, ci și de praf.

Pancarta cu datele șantierului, pentru absența căreia orice altă entitate fizică sau juridică s-ar alege cu o amendă serioasă de la primărie, lipsește cu desăvârșire. Doar e lucrarea primăriei, iar „primăria suntem noi” – nu-i așa? – și n-o să ne amendăm singuri. Aceluiași contribuabil-plătitor puțin îi pasă, însă, de explicațiile mai mult sau mai puțin pertinente ale autorităților pentru halul în care a ajuns o clădire simbolică a Timișoarei. El și-ar dori să vadă, măcar din când în când, și rezultate care să nu fie legate doar de borduri și asfalt


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Un raspuns la “Schimbarea la față a Operei din Timișoara, un nou proiect împotmolit

Lasă un răspuns