Scăderi importante de preţuri la porumb şi floarea-soarelui

Preţurile florii-soarelui şi porumbului au scăzut, fapt care nu e neobişnuit pentru perioada de recoltare.

Din păcate pentru fermieri, însă, reculul preţurilor este mai mare decât s-ar fi aşteptat ei.

Astfel, pentru floarea-soarelui, achizitorii dau numai 1,10 lei pe kilogram în cea mai mare parte a judeţului, dar există şi zone în care cultivatorii primesc numai un leu pe kg. Asta după ce în urmă cu puţine săptămâni preţul era de peste 1,20 lei/kg.

„La preţurile actuale, cei care au recoltat cel puţin 3,5 tone la hectar se mai pot alege cu un câştig cât de cât. Problema este mare, însă, pentru cei care nu au reuşit să obţină decât cel mult trei tone la hectar. Din păcate, oamenii sunt din nou dezinformaţi şi manipulaţi de samsari şi mulţi îşi vând prea ieftin produsele”, susţine Nicolae Oprea, secretarul executiv al Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Timiş.

Nici porumbul nu pare, pentru producători, o afacere grozavă în acest an, iar dacă ne uităm la piaţa timişeană din acest moment, e chiar una proastă. Cu 51 până la 53 de bani pe kilogramul-boabe sunt îmbiaţi fermierii din judeţ.

Preţul porumbului e în scădere faţă de săptămâna trecută, când achizitorii se arătau dispuşi să cumpere kilogramul cu circa 55 de bani. Anul trecut pe vremea asta, de pildă, achizitorii le ofereau fermierilor timişeni 55-56 de bani. Situaţia din toamna lui 2017 a fost, însă, mult mai proastă pentru fermieri decât în prezent şi nu numai din pricina preţurilor mici, ci mai ales din cauza secetei teribile, care a afectat grav toate recoltele de plante prăşitoare.

Bursa, cu mult peste oferta de la capătul tarlalei

Mai trebuie spus că nu de azi sau de ieri fermierii acuză lăcomia traderilor, al căror profit nemuncit este cu mult prea mare. Le dai dreptate, într-adevăr, dacă te uiţi la bursele internaţionale, unde porumbul-boabe e cotat în această perioadă la circa 185 de euro pe tonă.

La aproximativ 86 de bani pe kilogram, cu alte cuvinte, dacă translatăm în moneda naţională. Cu totul altă socoteală în comparaţie cu praful de pe tobă pe care şi-l ia agricultorul nostru, care a trudit şi a investit din greu în tarlaua lui cu cucuruz, nu-i aşa?


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns