Sute de membri ai comunităţii sârbilor din oraşul de pe Bega s-au strâns aseară în curtea Catedralei Ortodoxe Sârbe din Piața Unirii.
Pentru ei, ca de altminteri pentru toţi creştinii ortodocşi de rit vechi, precum ruşii şi ucrainenii, a fost Ajunul Naşterii Domnului, moment al îndătinatului ceremonial al aprinderii Badnjak-ului, stejarul ce simbolizează lemnul adus lui Iosif şi Maicii Sfinte pentru a încălzi peştera în care s-a ivit pe lume pruncul Iisus.
Dacă odinioară acest ritual se desfăşura şi în gospodăriile oamenilor, acum, mai cu seamă în mediul urban, el are loc în preajma lăcaşelor de cult.
Pe vremuri era de datoria capului familiei să plece în pădure, în dimineaţa zilei de Ajun, şi să aducă Badnjak-ul pentru ceremonia momentului, iar obiceiul cerea ca acesta, aprins la lăsarea întunericului, să fie lăsat să ardă până în ziua Crăciunului, când se vesteşte bucuria Naşterii Domnului.
După ce i se dă foc, stejarul capătă noi semnificaţii simbolice, asociat fiind cu ruptura de vechile credinţe păgâne şi primirea noii lumini, adusă pe lume de Fiul lui Dumnezeu.
CITEȘTE ȘI: WhatsApp, o nouă actualizare majoră. Cum vor putea utilizatorii trimite mesaje chiar şi atunci când nu au internet
Sârbii din vechime îşi pregăteau gospodăriile de sărbătoare presărând paie pe podele, în amintirea celor din peştera de la Bethleem unde S-a născut Iisus. În comunităţile rurale tradiţionale, acestea rămâneau pe duşumele vreme de trei zile. Astăzi, locul paielor sfințite a fost luat de mănunchiurile care se aşază în preajma stejarului ars în ajun de Crăciun.
