Românii își pun viața în pericol prin consumul exagerat de medicamente

România se remarcă prin consumul exagerat de antibiotice cu risc sporit de selectare de bacterii rezistente, în special în sectorul spitalicesc, arată un raport al Centrului European de Control al Bolilor. Studiul evidențiază prescrierea exagerată de antibiotice în țara noastră, nu mai puțin de 43 la sută dintre pacienţii internaţi într-o zi primind antibiotice!

CITEŞTE ŞI: Avertismentul unui oficial BNR: „Este posibilă o nouă criză economică”

Rezistenţa crescută a bacteriilor la antimicrobiene este o ameninţare din ce în ce mai mare pentru sănătatea publică, la nivel mondial estimându-se că 700.000 de oameni mor în fiecare an din cauza infecţiilor cu bacterii multirezistente, dintre care 33.000 în Uniunea Europeană.

CITEŞTE ŞI: Tensiuni şi jigniri într-o instituţie din Timişoara. Un angajat este persecutat pentru că a vrut să… recupereze un prejudiciu!

O estimare efectuată cu datele comunicate pentru anul 2015 plasa România pe locul al treilea între statele UE privind impactul infecţiilor produse de bacterii rezistente la antibiotice (o estimare de 1.740 de decese și afectări de durată ale stării de sănătate). Anul trecut s-a remarcat, în România, o tendinţă uşoară de reducere a consumului total de antibiotice (cu 12 la sută faţă de anul 2015), însă cu păstrarea consumului crescut de antibiotice de rezervă.

Credința populară și presiunea asupra specialiștilor

Rezistenţa germenilor patogeni la antibiotice a crescut peste tot în lume, inclusiv în ţările dezvoltate, avertizează Organizaţia Mondială a Sănătăţii, potrivit căreia România este unul dintre statele în care consumul de medicamente este în exces.

”Una dintre principalele cauze care determină apariția rezistenței germenilor la antibiotice este consumul crescut de astfel de produse. La noi, încă se mai pot lua de la farmacie medicamente fără rețetă! Există în cultura populară credința că dacă ai febră trebuie să iei antibiotice.

Populația face presiuni asupra medicilor și farmaciștilor. Astfel de presiuni se fac chiar și asupra doctorilor din spital! Chiar și eu am fost amenințat de pacienți și aparținători că vor chema televiziunile. Spre exemplu, la noi, majoritatea cazurilor de angină (roșu în gât – n.r.) sunt tratate cu antibiotice!

CITEŞTE ŞI: Este oficial: Cel mai aşteptat program Rabla a intrat în vigoare. Cum puteţi lua vouchere pentru a vă schimba frigiderul, maşina de spălat sau electrocasnicele vechi

În 70 la sută din cazuri acestea sunt însă de cauză virală, iar antibioticele nu au nici un efect. Or dacă într-un areal populația folosește multe antibiotice, germenii patogeni reacționează și își creează mecanisme de rezistență care se transmit de la un microb la altul prin informație genetică”, explică medicul Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumologie ”Victor Babeș” Timișoara.

Aproape jumătate dintre pacienţii internaţi într-o zi primesc antibiotice

Potrivit raportului elaborat de Centrul European de Control al Bolilor, în România, în anul 2017 se remarcă o tendinţă uşoară de reducere a consumului total de antibiotice în medicina umană (cu 12 la sută faţă de anul 2015), însă cu păstrarea consumului crescut de antibiotice de rezervă şi a celor cu risc sporit de selectare de bacterii rezistente, în special în sectorul spitalicesc.

Rezultatele preliminare ale studiului de prevalenţă de moment al infecţiilor asociate asistenţei medicale (nosocomiale) şi al consumului de antibiotice în spitale, efectuat în anul 2017, indică o persistenţă a prescrierii exagerate de antibiotice.

Studiul arată că 43 la sută dintre pacienţii internaţi într-o zi primesc antibiotice, practică adoptată și în peste 80 la sută din cazuri pentru profilaxia preoperatorie cu durată de peste 24 de ore. Infecţiile asociate asistenţei medicale sunt în procent de 5,9 la sută din totalul pacienţilor, după validarea ECDC/INSP (cifră apropiată de valorile înregistrate în statele membre UE), ceea ce depăşeşte raportarea de rutină de doar 0,53 la sută din pacienţii externaţi.

Românii solicită tratamente scumpe pentru boli banale

O altă problemă prezentă în țara noastră vizează consumul de antibiotice foarte scumpe pentru boli banale. ”La noi nu se mai prescrie penicilina pentru că e foarte ieftină! Oamenii vor medicamente scumpe, crezând că sunt mai bune. Așa se ajunge ca în infecții banale să fie administrate antibiotice puternice, dar care ar trebui prescrise doar în cazuri severe. În acest fel, crește rezistența germenilor și la această categorie de antibiotice”, spune medicul Virgil Musta.

Potrivit acestuia, o altă cauză care contribuie la dobândirea rezistenţei agenților patogeni la antibiotice este aceea că, în prezent, medicii prescriu o gamă largă de astfel de produse. ”Înainte, într-o anumită zonă, exista practica de a roti diferite tipuri de medicamente între ele la un anumit interval de timp, de câțiva ani.

Acest lucru nu se mai face în prezent. În al doilea rând, ar fi important pentru noi, specialiștii, să existe posibilitatea de a face studii epidemiologice pentru pricipalii germeni infecțioși. Aceasta însă nu se întâmplă deoarece astfel de studii sunt costisitoare. Noi ne luăm în special după ghidurile și protocoalele americane, însă ceea ce e valabil la ei s-ar putea să nu se potrivească la noi.

Rezistența la antibiotice este o chestiune foarte importantă, pentru că prezintă risc de deces! Depinde de la caz la caz, de bolile asociate, rezistența organismului, dar și a germenilor în cauză.

Oamenii mor din cauza consecințelor pe care infecția o are asupra organismului. De exemplu, în septicemie, apare insuficiența multiplă de organe, iar unul dintre acestea cedează”, a precizat Virgil Musta. Potrivit acestuia, în cazul infecțiilor nosocomiale, în unitățile sanitare, este importantă respectarea cu strictețe a regulilor de igienă și a circuitelor. ”La noi în spital nu sunt internați pacienți cu patologii diferite în același salon.

De exemplu, dacă avem un pacient cu clostridium într-un salon, nu internăm pe nimeni în celelalte paturi, pentru a preveni apariția infecțiilor nosocomiale. Din acest motiv, la noi saloanele sunt mici, cu două-trei paturi, însă tot suntem criticați că nu avem un procent grozav de utilizare a paturilor. După ce sunt externați pacienții, saloanele sunt dezinfectate și sterilizate cu lampă UV și formolizare”, explică specialistul timișorean. Potrivit acestuia, pentru prevenirea infecțiilor nosocomiale, nu este recomandat ca aparținătorii să facă vizite repetate la spital.

Antibioticele se găsesc și în mâncare

Din păcate, românii ajung să ingereze antibiotice chiar și fără să intenționeze acest lucru. Potrivit specialiștilor, utilizarea în exces a antibioticelor (în special la puii de găină, pentru stimularea creșterii, dar și pentru prevenirea și tratarea bolilor) duce la remanenţa substanțelor în carne, fapt ce influențează antibiorezistenţa la om.

Comitet național pentru limitarea rezistenței la antibiotice

Săptămâna aceasta, a fost publicată în Monitorul Oficial al României Hotărârea nr. 879/2018 privind înființarea Comitetului Național pentru Limitarea Rezistenței la Antimicrobiene (CNLRA), structură ce are ca scop elaborarea şi monitorizarea activităţii de aplicare a strategiei naţionale privind utilizarea prudentă a antibioticelor, limitarea creşterii rezistenţei microbiene la antibiotice a populaţiei şi animalelor şi prevenirea răspândirii microorganismelor rezistente. „Rezistenţa microbiană la antibiotic este o preocupare la nivelul statelor europene şi chiar la nivel mondial.

În România, până acum, au fost parcurşi foarte puţini paşi către controlul rezistenţei microbiene. Trebuie să identificăm cauzele care generează fenomenul antibiorezistenţei şi obstacolele pe care trebuie să le depăşim printr-un program de acţiune naţional destinat combaterii fenomenului”, a argumentat Sorina Pintea, ministrul sănătăţii.

Comitetul va fi coordonat de Ministerul Sănătăţii şi va avea în componenţă: consiliul de conducere, cu rolul de a asigura colaborarea între structuri și grupul de experţi, alcătuit din 15 membri, care vor elabora recomandări consiliului de conducere în vederea măsurilor necesare în domeniile de intervenţie vizate de această structură.

Secretariatul tehnic va fi asigurat de către Direcţia generală de asistenţă medicală şi sănătate publică din cadrul Ministerul Sănătăţii. Consiliul de conducere al CNLRA este format din reprezentanţi ai mai multor autorităţi centrale.

Activitatea CNLRA va genera măsuri şi recomandări pentru: prevenirea extinderii rezistenţei microorganismelor la antimicrobiene, prin utilizarea raţională a antibioticelor în scopul limitării transmiterii germenilor multirezistenţi la antibiotice, optimizarea utilizării antibioticelor în medicina umană şi în medicina veterinară, utilizând şi datele locale/naţionale privind rezistenţa microbiană, diseminarea informaţiilor privind apariţia variaţiilor în rezistenţa antimicrobiană notificate de către clinicile şi laboratoarele de microbiologie de referinţă prin aplicarea recomandărilor ghidurilor terapeutice şi emiterea unor recomandări instituţiilor de profil privind tematica necesară pentru formarea personalului medical din domeniul uman şi veterinar privind utilizarea judicioasă a antibioticelor, testarea rezistenţei la antibiotice şi raportarea rezistenţei la antibiotice şi comunicarea în domeniul rezistenţei microorganismelor la antimicrobiene.

CNLRA va genera măsuri şi recomandări privind activităţi pentru informarea publicului larg despre utilizarea judicioasă a antibioticelor şi despre riscurile legate de utilizarea necorespunzătoare a acestora, orientarea cercetării medicale spre rezolvarea problemelor de sănătate publică aferente rezistenţei la antimicrobiene şi încurajarea cooperării internaţionale în domeniul rezistenţei la antimicrobiene.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns