România oprește centrale pe cărbune, inclusiv Timișoara Sud. Fritz și Lațcău nu au nicio poziție

România oprește centrale pe cărbune, inclusiv Timișoara Sud. Fritz și Lațcău nu au nicio poziție

România a intrat oficial în etapa de închidere accelerată a centralelor pe cărbune, iar pe lista unităților care trebuie oprite până la finalul lunii martie apare și Timișoara Sud — centrala care alimentează Colterm.

În timp ce alte orașe reacționează sau negociază tranziția, administrația USR din Timișoara nu are nicio poziție publică, deși sistemul de termoficare funcționează deja pe stocuri minime și pe un contract de transport care expiră. Iar alternative la CET Sud nu există, cu excepția scenariului foarte costisitor al funcționării pe gaz.

Știrea, despre care administrația USR a Timișoarei nici măcar nu pomenește a fost publicată inițial de Economedia, care îl citează pe Cosmin Morega, primarul municipiului Motru. Unda de șoc a plecat direct de la Guvern, deci Dominic Fritz, care este săptămânal la București, știa din timp despre închiderea inevitabilă a CET Timișoara SUD, dar și despre faptul că în acest moment, Colterm nu are nicio alternativă tehnică pentru a suplini criza de agent termic care se va declanșa conform anunțului oficial venit de la Guvern.

Decizia care schimbă tot jocul

Informația a apărut discret, într-o știre despre închiderea unei uzine de agent termic din Motru, dar lista anexată spune mai mult decât titlul. Până la finalul lunii martie trebuie închise mai multe centrale pe cărbune din România, printre care și Timișoara Sud.

Nu este o decizie izolată, ci parte a unui proces mai larg asumat de România prin planurile de restructurare energetică și prin angajamentele din PNRR, care prevăd eliminarea treptată a capacităților pe cărbune.

Pe scurt, nu mai vorbim despre o problemă locală de aprovizionare, ci despre o politică națională de închidere.

Primăria Timișoara investește în conducte, în timp ce Guvernul anunță închiderea CET Sud

În timp ce la nivel național Guvernul accelerează închiderea centralelor pe cărbune, iar pe lista unităților vizate apare și Timișoara Sud – centrala care alimentează Colterm – administrația locală merge într-o direcție complet diferită, cel puțin la nivel de discurs public.

Pe 3 martie 2026, Primăria Timișoara anunța atribuirea unui contract de 211,5 milioane de lei pentru modernizarea a aproximativ 13 kilometri din rețeaua primară de termoficare, proiect care vine în completarea altor investiții realizate în ultimii ani, în valoare totală de peste 368 de milioane de lei cu TVA, finanțate parțial prin Fondul pentru Modernizare gestionat de Ministerul Energiei.

Contractul a fost atribuit asocierii CONSTRUCȚII ERBAȘU S.A., ENERGOMONTAJ S.A., CONEST S.A., IPCT INSTALAȚII S.R.L. și MECATRON S.R.L., iar termenul de execuție este estimat la 33 de luni. Practic, municipalitatea investește masiv în infrastructura care distribuie agentul termic produs de CET Sud, într-un moment în care, la nivel guvernamental, se discută explicit despre eliminarea capacităților pe cărbune.

Declarația primarului Dominic Fritz nu lasă loc de ambiguități în privința direcției asumate. Proiectul este prezentat ca fiind „crucial pentru reducerea pierderilor” și pentru creșterea calității serviciilor, inclusiv prin înlocuirea conductelor aeriene care pleacă de la CET Sud și mutarea lor în subteran.

Problema nu este investiția în sine, care este necesară într-un sistem cu pierderi cronice, ci momentul și lipsa de corelare cu realitatea din teren și cu deciziile de la nivel central.

Pe de o parte, Primăria investește sute de milioane de lei în rețeaua care depinde direct de CET Sud. Pe de altă parte, aceeași centrală apare într-un context național de închidere accelerată a capacităților pe cărbune, iar administrația locală nu oferă nicio explicație publică despre cum se împacă cele două direcții.

Contrastul devine cu atât mai evident cu cât, în paralel, sistemul funcționează deja la limită. Stocul de cărbune a coborât sub pragul de siguranță, licitația pentru transport a fost anulată de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, iar contractul actual cu CFR Marfă expiră la 31 martie. Cu alte cuvinte, există o problemă imediată de funcționare, dar comunicarea oficială este orientată exclusiv către un orizont de 33 de luni.

Toate în contextul clar al închiderii CET SUD Timișoara.

Problema Timișoarei este că nimeni nu spune nimic

În alte orașe, închiderea centralelor pe cărbune produce reacții imediate. La Motru, primarul a declarat public că a aflat târziu despre debranșare și că situația este critică.

La Timișoara, tăcere.

Nici primarul Dominic Fritz, nici viceprimarul Ruben Lațcău nu au ieșit public să explice ce înseamnă includerea CET Sud pe lista centralelor care trebuie închise sau retrase.

Și asta în condițiile în care, în paralel, Colterm funcționează deja la limită. La finele lunii februarie 2026, au apărut multiple semnale de colaps în sistem, de la stocul de cărbune care coborâse spre 5.500 de tone, rezerva tampon aproape a dispărut din depozit, alimentarea cazanelor – îngreunată de combustibil umed iar o licitație pentru transportul celor 350.000 de tone a fost anulată.

Cu alte cuvinte, sistemul este deja fragil exact în momentul în care apare perspectiva închiderii sursei de producție.

Declarațiile oficiale sunt în alt film

Tot la finele lunii februarie, viceprimarul Ruben Lațcău declara că nu există motive de îngrijorare și că aprovizionarea se desfășoară „în pas normal de iarnă”.

Afirmația ignoră complet două realități.

Prima este că licitația pentru transport a fost anulată de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, după contestația depusă de Grup Feroviar Român. Procedura trebuie reluată de la zero, ceea ce înseamnă săptămâni sau luni de întârziere.

A doua ține de partea logistică. Chiar dacă trenurile încă sosesc în baza contractului cu CFR Marfă, acesta expiră la 31 martie, adică peste 5 zile.

Coincidență de mare angajament, acesta fiind exact termenul până la care, potrivit informațiilor apărute public, centralele pe cărbune ar trebui să intre în proces de închidere.

47.000 de abonați și niciun răspuns

Miza nu este una tehnică, ci direct socială.

Sistemul Colterm deservește aproximativ 47.000 de abonați. Nu doar apartamente, ci spitale, școli, grădinițe, cămine sociale și instituții publice.

Pentru aceste sisteme, agentul termic nu este un serviciu confortabil, ci unul critic. Fără el, nu vorbim doar despre frig în locuințe, ci despre blocaje funcționale.

În acest moment nu există nicio explicație oficială pentru trei întrebări foarte importante.
Ce se întâmplă dacă CET Sud intră în proces de închidere sau limitare?
Cum va fi asigurată termia orașului după expirarea contractului de transport?
Cine acoperă costurile dacă sistemul trece masiv pe gaz?

Dar cel mai important aspect este că, odată oficializată închiderea, despre care Primăria Timișoara nu suflă o vorbă, nu există nicio alternativă pentru a asigura agent termic pentru tiimișoreni, dar și pentru spitale, școli, grădinițe și alți abonați ai Colterm.

Gazul, soluția scumpă

Singura alternativă rapidă este producția pe gaz. Colterm a mai folosit această variantă în anii anteriori pentru a evita oprirea sistemului.

Problema este costul.

Producția pe gaz este semnificativ mai scumpă decât cea pe cărbune, iar diferența trebuie acoperită fie din subvenții, fie din datorii. În cazul Colterm, aflat deja în insolvență din 2021, asta înseamnă presiune suplimentară pe un sistem financiar deja fragil. Practic, criza tehnică se transformă rapid într-una bugetară.

O problemă ignorată până devine inevitabilă

România închide centrale pe cărbune în baza unor angajamente asumate. Este un proces previzibil, nu un accident.

Exact aici apare problema Timișoarei. Dacă închiderea era cunoscută, unde este planul de tranziție? În plus, dacă sistemul va depinde de gaz, unde este strategia de finanțare?

Răspunsul pare să fie același ca în fiecare an din 2020 încoace. Nu există un plan coerent, ci reacții întârziate și tăcere administrativă.

Ce știe Fritz de la București și nu spune timișorenilor

Bruxelles-ul nu acceptă închiderea termocentralelor pe cărbune doar ″pe hârtie″. Guvernul a modificat, prin ordonanță de urgență, legislația decarbonării sistemului energetic național, eliminând posibilitatea ca unele capacități de producție de energie pe lignit și huilă să fie închise doar declarativ, prin reducerea parțială a puterilor instalate prevăzute de licențele de funcționare, ceea ce ar fi permis, cel puțin teoretic, repunerea lor ulterioară în funcțiune.

Conform Profit.ro, acest lucru este impus pentru a nu fi puși în pericol banii de la UE din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

″În cazul în care Ținta 119 nu va fi considerată îndeplinită și se constată reversibilitatea Jalonului 114, consecințele financiare vor fi următoarele: declanșarea procedurii privind reversibilitatea Jalonului 114, ceea ce ar putea conduce la aplicarea unei penalizări maxime pentru acest Jalon echivalentă cu tranșa de grant aferentă Cererii de plată nr. 2 în valoare de 1,8 miliarde euro, precum și blocarea finalizării evaluării altor jaloane și ținte, afectând implicit plățile din cererile de plată aflate în analiză la Comisia Europeană (…), precum și pe cele din cererile de plată viitoare, iar neîndeplinirea Țintei 119 poate atrage aplicarea unei penalizări maxime de 770 milioane euro″, scrie în nota de fundamentare, analizată de Profit.ro.

Problema a fost semnalată de Comisia Europeană chiar luna aceasta. ″Pentru Comisia Europeană (COM), există trei elemente care generează situația de reversibilitate. Primul element este ordonanța de urgență din decembrie 2025 care a introdus condițiile de reducere a unor capacități printr-un mecanism, general aplicabil, de de-rating (reducerea capacității licențiate) și care este în opinia COM o încălcare a Legii decarbonizării.

Ordonanța de urgență ar trebui abrogată imediat. Al doilea element care generează reversibilitatea este prelungirea licențelor pentru unitățile Govora 3 și 4, care, în opinia COM, reprezintă o încălcare a articolului 2 din Legea decarbonizării, potrivit căruia este interzisă crearea de noi capacități de producție de electricitate bazate pe cărbune.

Al treilea element este legat de situația unor unități energetice care nu au fost cuprinse în valoarea de bază a capacității instalate de producție de electricitate pe bază de cărbune care trebuia închisă. Acestea sunt unitățile 5 și 6 de la Govora, Timișoara Sud, Motru, Drobeta și Iași 1″, se explică în document.

Concluzia care nu apare în nicio declarație

Toată discuția despre stocuri, benzi transportoare, licitații și contracte riscă să rateze problema reală.

Pentru prima dată, nu mai este vorba doar despre cum funcționează Colterm, ci despre dacă modelul pe care funcționează mai are viitor.

Decizia Guvernului de a accelera închiderea centralelor pe cărbune, în contextul angajamentelor asumate de România, schimbă complet datele problemei. Iar faptul că Timișoara Sud apare în acest context nu este un detaliu tehnic, ci un semnal major. Practic, sursa pe care se bazează întregul sistem de termoficare al orașului este, cel puțin la nivel de politică publică, în curs de eliminare.

În acest moment, administrația locală vorbește despre conducte, pierderi și investiții care se vor finaliza peste 33 de luni. Guvernul vorbește despre închiderea capacităților pe cărbune. Între cele două nu există, deocamdată, nicio punte explicată public.

Asta înseamnă că orașul investește sute de milioane de lei într-o rețea care depinde direct de o sursă energetică aflată sub iminența închiderii.

Întrebarea este ce va alimenta sistemul după ce cărbunele nu va mai fi o opțiune.

Dacă răspunsul este gazul, atunci trebuie explicat cine plătește costul, într-un moment în care Colterm se află deja în insolvență. Dacă răspunsul este o altă tehnologie, atunci unde este proiectul și calendarul. Dacă răspunsul nu există încă, atunci problema nu mai este una tehnică, ci una de strategie.

Pentru cei aproximativ 47.000 de abonați ai sistemului, discuția nu este despre tranziție energetică în abstract, ci despre continuitatea unui serviciu esențial. Spitale, școli, grădinițe, cămine sociale și locuințe depind de o infrastructură care, în acest moment, nu are o direcție clară comunicată public.

CITEȘTE ȘI: Arsenal Aventura & Aqua Park deschide sezonul aventurii pe 27 martie: zbor cu 70 km/h pe una dintre cele mai lungi tiroliene din România. Foto

Timișoara nu se află doar în fața unei crize de moment. Se află în fața unei schimbări de model, pentru care nu există încă un plan asumat.

Iar până când acel plan va fi explicat, orașul rămâne într-o situație paradoxală. Primăria Timișoara se laudă că modernizează rețeaua pentru viitor, în timp ce sursa care o alimentează este pregătită pentru închidere.