România luptă pentru a evita retrogradarea la junk, nerecomandată investițiilor
Încercările României de a restabili încrederea investitorilor și de a reduce cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană au întâmpinat obstacole într-un an plin de incertitudini politice și de riscul de a-și pierde ratingul în privința investițiilor, scrie Reuters.
Repetarea alegerilor prezidențiale, care vor avea loc în mai, după ce votul din decembrie a fost anulat din cauza acuzațiilor de interferență rusească, face mai dificilă elaborarea unui plan credibil de reducere a deficitului la 7% din producția economică.
Țara intenționează să atragă 13 miliarde de euro prin intermediul obligațiunilor internaționale în acest an, printre cele mai mari din piețele emergente.
Cu toate acestea, S&P ar putea reduce vineri perspectiva ratingului la negativă, după o măsură similară luată de Fitch luna trecută. Ambele agenții, precum și Moody’s, au deja România pe cel mai scăzut grad de investiții.
CITEȘTE ȘI: Rectorul Universității Politehnica Timișoara reacționează în cazul subalternului căruia i-a “explodat” activitatea științifică de când are funcție de conducere
Pierderea unui rating de investiții – așa numitul statut de „înger căzut” – ar putea crește costurile de împrumut.
Un studiu realizat de Banca Mondială în 2016 a arătat că scăderea ratingului la „junk” de către cel puțin două agenții majore de rating crește costurile de împrumut pe termen scurt ale unei țări cu aproape 200 de puncte de bază, în medie.
Deși datoria României este cu mult sub nivelul mediu al UE, țara a înregistrat cea mai rapidă creștere a împrumuturilor din blocul comunitar din 2019.
„Vedem deja o deteriorare din perspectiva prețurilor investitorilor”, a declarat Yerlan Syzdykov, șeful global al piețelor emergente la Amundi, cu privire la riscurile de rating.
Așadar, „ceasul ticăie pentru București”, scrie Reuters.
Ministrul Finanțelor, Barna Tanczos, a declarat săptămâna trecută pentru Reuters că speră ca măsurile de reducere a deficitului și reducerile costurilor din sectorul public propuse în bugetul guvernului pentru 2025 să restabilească credibilitatea fiscală a țării.
România își propune, de asemenea, să își reducă deficitul la 2,5% până în 2031, un plan aprobat de Bruxelles în această săptămână.
România așteaptă să emită obligațiuni până când va trimite parlamentului un buget pentru 2025 care vizează reducerea deficitului, dar fără majorări majore de taxe care, deși sunt nepopulare și potențial neatractive din punct de vedere politic în perioada premergătoare unui vot, sunt totuși considerate de investitori, analiști și agențiile de rating drept cea mai ușoară soluție, având în vedere că România are al doilea cel mai scăzut raport taxe/PIB din UE.
Aceasta a ratat momentul de a emite obligațiuni mai devreme – înainte de volatilitatea pieței ca urmare a învestirii președintelui american Donald Trump – și se va confrunta deja cu costuri mai mari, aprobarea bugetului fiind probabil amânată până în februarie.
„Cred că urmările dezastrului de la alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului trecut și lipsa bugetului aprobat pentru 2025 i-au împiedicat să vină pe piață mai devreme”, a declarat Viktor Szabo, manager de portofoliu la abrdn.
La începutul acestei luni, randamentele obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani ale României au crescut cu 74 de puncte de bază, ajungând la nivelul maxim al ultimilor doi ani, puțin peste 8%, cu mult peste nivelul Ungariei, al doilea cel mai ridicat din regiune, de 6,9%.
Cele patru rânduri de alegeri de anul trecut au dus deficitul bugetar la 8,6% din producția economică. Mulți se așteptau ca guvernul să reducă deficitul după ce se vor liniști apele, însă reluarea alegerilor prezidențiale a pus sub semnul întrebării acest lucru.
Moscova a negat orice amestec în vot.
Șeful Agenției Române pentru Datorie Publică, Ștefan Nanu, a declarat că țara „trebuie să respecte” planul pentru 2031, care ar susține creșterea economică, abordând în același timp problema deficitului. Nanu a declarat că România ar putea accesa, de asemenea, cel puțin 4 miliarde de euro de la instituțiile financiare internaționale și fondurile de redresare ale UE, precum și 40-45 de miliarde de lei (17,94 miliarde de dolari) din obligațiuni de retail interne.
Dar oficialii români au făcut comentarii contradictorii cu privire la necesitatea unor creșteri de taxe și nu se așteaptă niciuna înainte de alegerile din mai. Orice slăbire a stabilității sociale ar putea face și mai dificilă aplicarea reducerilor necesare.
Revizuirea iminentă a S&P ar putea fi o altă lovitură.
„Dominanța fiscală a apărut ca o temă prevalentă pe piețele emergente și pe piețele dezvoltate”, a declarat Mikhail Volodchenko, manager de portofoliu la AXA Investment Managers. „Acolo unde nu dă semne de presiune din partea investitorilor, pentru a se consolida, vor fi pedepsite”.
(sursa: Mediafax)
